Ultima scrisoare către Monica Lovinescu, trimisă de mama sa

Ecaterina Bălăcioiu şi Monica Lovinescu. Sursă foto: Arhivă Humanitas

Era primăvara anului 1955 când Securitatea externă din România şi-a îndreptat deja oficial atenția asupra Monicăi Lovinescu, o arată documentele Securităţii din arhiva CNSAS. Deja o voce importantă a exilului românesc și aflată de câțiva ani la Paris, Monica Lovinescu, tânără colaboratoare a Radiodifuziunii Franceze, primea, fără voia și știința ei, pseudonimul „Stela”. Interceptându-i corespondenţa, Securitatea a găsit în relaţia de iubire şi afecţiune dintre ea şi mama sa, Ecaterina Bălăcioiu, un punct vulnerabil. Monica Lovinescu nu a cedat şantajului, la fel, nici mama sa, care a fost ucisă în temniţele comuniste. CNSAS face publică ultima scrisoare, scrisă de Ecaterina Bălăcioiu la presiunea Securităţii şi trimisă Monicăi Lovinescu în ianuarie 1960, care de fapt conţinea un alt mesaj real, criptat printr-o trimitere la o fabulă a La Fontaine.

„Un lucrător al Securității externe sublinia faptul că fiica lui Eugen Lovinescu era o tânără inteligentă, ce «cunoaște elemente de vârf ale emigrației reacționare de la Paris», iar la final consemna un detaliu aparent lipsit de importanță: Monica Lovinescu era foarte atașată de mama sa, Ecaterina, rămasă în România”, scriu reprezentanţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi într-o postare pe pagina oficială de Facebook, cu prilejul Centenarului Monicăi Lovinescu.

Securitatea a văzut în această relaţie de iubire şi afecţiune dintre mamă şi fiică un punct vulnerabil, astfel că și-a îndreptat atenția asupra corespondenței dintre cele două. Un an mai târziu, în 1956, Securitatea făcea o primă analiză a scrisorilor interceptate: „Iese în evidență puternica afecțiune ce leagă pe Stela de mama sa”. Devenea clar pentru ofițerii poliției secrete faptul că iubirea dintre mamă și fiică putea fi valorificată pentru recrutarea Monicăi Lovinescu: „Această afecțiune trebuie și, în situația nou creată, poate să fie utilizată, cu succes, în acțiunea noastră: contactarea Stelei”.

În mai 1958, mama Monicăi Lovinescu, Ecaterina Bălăcioiu, era arestată, iar nouă luni mai târziu – condamnată la 18 ani de temniță grea. „Securitatea socotea că sosise momentul pentru a «iniția o combinație de a o recruta pe Monica Lovinescu, în schimbul eliberării mamei sale». În ziua de 15 decembrie 1959, Rezidența de la Paris a Securității transmitea Centralei din București faptul că «Florin a luat legătura cu Lovinescu Monica, discutând pe tema situației mamei sale timp de 2 ore». Discuția a surprins șantajul la care avea să fie supusă Monica Lovinescu, dar și reacția ei. «Florin» a fost ferm si i-a transmis că «situația mamei sale este în funcție de comportarea lui Monica față de țară și că pot interveni ameliorări dacă există la Monica înțelegere și dragoste față de țară. (…) Monica a reacționat prompt, afirmând că ea nu-și vinde conștiința și declară deschis că nu poate accepta regimul din România (…). Ea a susținut că mama ei nu a călcat legile țării (…)»”, mai arată CNSAS.

Dat fiind acest refuz, Securitatea a decis să ducă șantajul la un alt nivel. Astfel, la 9 ianuarie 1960, doi ofițeri s-au deplasat la închisoarea unde era încarcerată mama Monicăi, Ecaterina Bălăcioiu, și au „obținut” de la aceasta o scrisoare către fiica sa. Din Centrala Securităţii scrisoarea a fost trimisă la Paris, pentru recontactarea „Stelei”.

Aproape zece luni mai târziu, la 31 octombrie 1960, Rezidența de la Paris cerea Centralei Securităţii să verifice informația privind moartea Ecaterinei Bălăcioiu. Răspunsul nu a întârziat: „A decedat în iulie 1960. Nu întreprindeți nicio acțiune pe baza scrisorii pe care o aveți de la mama lui Stela”.

„Miraculoasa șansă a mamei de a trimite câteva rânduri fiicei nu pare să se fi irosit în registrul unei comunicări fără echivoc, menţionarea fabulistului La Fontaine în text aproape invitând spre ocolirea sensului aparent al mesajului. Ițele timpului au împiedicat scrisoarea să ajungă vreodată la fiică, cea care neîndoielnic ar fi descifrat mesajul real transmis de mamă. De aceea vom însoți scrisoarea de o opinie avizată, a profesorului Vasile Popovici, care ne-a oferit atât traducerea acesteia, cât și o perspectivă foarte credibilă asupra adevăratului mesaj transmis”, adaugă reprezentanţii CNSAS.

Ultima scrisoare a Ecaterinei Bălăcioiu către fiica sa, Monica Lovinescu. Foto: Arhivă CNSAS

„Draga mea,

E bătrâna ta mamă cea care îţi scrie. Sunt încă aici pentru mulţi ani. Va trebui să întreprinzi ceva acolo la rândul tău, după cum se pare, pentru ca situaţia mea să se îndrepte, pentru ca să putem, cândva, să ne aşezăm în fotoliul binecunoscut, să stăm de vorbă despre una şi alta, despre sentimente şi amintiri. Cere sfatul pritenilor tăi şi fă, iubito, demersuri acolo unde eşti. Eu sunt fericită (ce cuvânt anacronic!) că pot să-ţi trimit aceste câteva cuvinte care îţi vor dovedi că în această lună de ianuarie 1969 mă aflu încă în puteri şi plină de curaj. Niciodată nu mă voi îndoi de dragostea ta şi fericirea mea (încă o dată!) este una şi aceeaşi cu a ta, fata mea, adorata mea. Nu aştept sacrificii, nici răni deschise. Vorbeşte în continuare, cere sfaturi şi să aşteptăm încheierea*, după cum spune excelentul meu prieten La Fontaine. Vezi bine, eu sunt în continuare plină de bună dispoziţie şi te strâng şi vă strâng la piept cu toată dragostea frenetică de mamă. Un miracol mi-a îngăduit să-ţi trimit aceste cuvinte – pe neaşteptate, scumpa mea.

Mama

Ianuarie 1960”

„În anii ce au urmat, poziția Monicăi Lovinescu față de regimul comunist din România a rămas la fel de intransigentă, iar pentru Securitate neclintita «Stela» a devenit «Cobra». La microfonul Europei Libere, lingvista, eseista, criticul literar și jurnalista Monica Lovinescu a fost una dintre cele mai puternice voci ale luptei anticomuniste”, mai spun reprezentanţii CNSAS.

* Mesajul ascuns din scrisoarea Ecaterinei Bălăcioiu către fiica sa Monica Lovinescu transpare din aluzia la fabula lui La Fontaine Vulpea și ţapul (Le Renard et le Bouc), care se încheie cu memorabila morală: „En toute chose il faut considérer la fin.” („În toate cele trebuie să ții seama de încheiere”.) Acest mesaj spune în esență următoarele: nu te lăsa păcălită, nu te lăsa folosită, fii precaută și neîncrezătoare, ei vor să te manipuleze așa cum a făcut vulpea din fabulă cu ţapul.

• Recomandare de lectură: Doina Jela: „Nu am ştiut nimic despre miezul însângerat al «statuii» Monica Lovinescu până la citirea dosarelor de Securitate ale mamei ei”

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News