TVR schimbă legea, dar năravul, ba


TVR 1 se aliniază încetișor stilului Antenei 3, cu unele talk-show-uri politice căzute într-o rână, cu „analiștii” de multiplă folosință plimbați de la A3, RTV și B1 TV, acum și la TVR, pentru o propagandă pro-PSD securizată.

 

Dezbateri și iar dezbateri în jurul modificărilor aduse Legii 41/1994, lege de organizare și funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune. Schimbările propuse încă din legislatura trecută, de Georgică Severin, pe atunci șeful Comisiei de Cultură și Mass-media, au trecut de Camera Deputaților și au ajuns la Senat care, fiind cameră decizională, va definitiva documentul legislativ.

Ce s-a schimbat în vechea lege nu este rău: s-au separat și s-au precizat funcțiile de președinte al Consiliului de Administrație și de director general, s-au stabilit câteva criterii obligatorii pentru componența CA, cum ar fi interdicția de a fi membri de partid, competență, experiență și capacitate decizională, prestigiu profesional (ia, auzi!) etc. Directorului general, ca reprezentant legal al societății, i se vor putea stabili condiții de eficiență prin contractul de management. S-au inclus și câteva prevederi pentru asigurarea transparenței instituționale.

Ceea ce nu s-a putut obține în discuțiile dintre senatori, sindicate, conducere și organizațiile media a fost tăierea lanțului. S-a păstrat respingerea raportului anual ca instrument politic de demitere a CA, se perpetuează numirile politice în CA, după algoritm, și nu s-a ajuns deocamdată la niciun acord pentru numirea unor reprezentanți ai societății civile. De altfel, informații din interior, dar neconfirmate oficial susțin că lui Georgică Severin i se rezervă o funcție, ceva, fiindcă nu a primit voturile cetățenilor pentru a intra în Parlament: dacă nu președinte la TVR, atunci cel puțin președinte la ICR. Distanța între ce va spune legea și cum se aplică ea se profilează de pe acum mare.

Ce a rămas nerezolvat este că nu s-a ajuns la o concluzie privitor la statutul mediilor publice, definite în prezent ca „servicii publice autonome de interes naţional, independente editorial”, aflate sub controlul Parlamentului. Un statut incert, care nu se potrivește nici cu jurisprudența europeană, nici deplin cu cea românească, o struțo-cămilă utilizată pentru a nu da socoteală pentru eșecul economic și mediatic. Aspectul a fost semnalat la dezbaterea publică din 1 martie de reprezentanții ActiveWatch, CJI, AZIR/AEJ, care au cerut, pe lângă „redefinirea misiunii serviciilor publice de media și a obiectului de activitate al acestora, în acord cu evoluțiile sociale, tehnologice și economice”, mandate decalate, pentru a evita suprapunerea cu ciclurile politice și deschidere față de producțiile independente.

În vreme ce organizații media, sindicate, parlamentari din comisiile de specialitate își bat capul cum să facă să fie bine (ca să nu fie rău), TVR 1 se aliniază încetișor stilului Antenei 3, cu unele talk-show-uri politice căzute într-o râ­nă, cu „analiștii” de multiplă folosință plimbați de la A3, RTV și B1 TV, acum și la TVR, pentru o propagandă pro-PSD securizată.

Amestecul cu emisiuni corecte dă Televiziunii Publice posibilitatea de a arăta că totul e în perfect echilibru. Mai este și incompetența la vârf. Proiectul de grilă al TVR 3 ilustrează crasa inaptitudine a directorului Zgabercea, omul lui Nicușor Constantinescu, cercetat penal, care face din canalul televiziunilor regionale un talmeș-balmeș greu digerabil pentru public și imposibil de realizat ca producție de către studiouri.

Radioul Public se dă și el în stambă cu orice ocazie, fiind, probabil, instituția campioană a incompatibilităților, de la PDG Miculescu, declarat definitiv incompatibil prin sentință și obligat, tot prin lege, să plece de la conducerea SRR, până la membri ai CA și la alți membri din conducere, de zici că incompatibilitatea a devenit criteriu. Iar calitatea emisiunilor este invers proporțională cu veniturile: cei mai slabi redactori, dar oportuniști, gata de compromis, au salarii grase și sunt, de preferință, șefi. Sindicatul SUS România și Supervizor.ro semnala anul trecut că Laura Sgaverdea, director la Radio Reșița, avea un salariu lunar de 12.000 de lei, pentru programe și management mediocre.

Nu putem uita ce zbateri și dezbateri a iscat eliminarea taxei radio-TV, terminate cu o concluzie generală, venită de la TVR și SRR, din societatea civilă, de la Președinție, de la majoritatea partidelor, și anume că taxa trebuie păstrată ca o garanție de independență a serviciilor publice și ca legătură cu cetățenii. Nu s-a ținut cont de nimic, actul normativ fiind votat în regim de urgență de majoritatea parlamentară. Ziua, ce-i drept, nu noaptea, dar tot la comanda lui Dragnea. Astfel, clasa politică a mai aplicat un șut societății civile și cetățenilor, în semn de respect.

 

Articol apărut şi în Revista „22”.


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.