Teodor Bacconschi, despre revoluţia AI, la conferinţele „Justiţia memoriei”

Teodor Baconschi. Foto: Grupul pentru Management şi Mediere Culturală
Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino organizează o nouă conferinţă din ciclul „Justiţia memoriei”. Invitatul, Teodor Baconschi, va vorbi pe tema “Revoluţia AI. Câteva motive de tehno-pesimism”. Moderator este Cristian Pătrăşconiu.
Evenimentul va avea loc marţi, 27 martie, ora 17, în spațiul expozițional permanent al Memorialului Victimelor Comunismului la București, pe str. J.L. Calderon, nr. 66. Confirmarea participării la conferință se face la adresa de mail acivica@memorialsighet.ro.
Subiectul dezvoltării exponențiale a modelelor de Inteligență Artificială domină actualitatea mediatică, dar și viața cotidiană. E o dominație asortată cu spaime induse, cu viziuni distopice și cu știri alarmiste, care prefigurează sfârșitul Omului. Singura cale de a gestiona fenomenul fără să-l transformăm într-un rezervor inepuizabil de pesimism social și depresie paralizantă este cea a optimismului metodic. Trebuie să fim mai bine informați, dar și să adunăm argumente pozitive. Nu e vorba de a înlocui anunțul infernului cu o poză a paradisului, ci de interesul politic și moral de a pregăti reconcilierea dintre tradiția intelectuală umanistă și puterile „eliberate” prin revoluția AI. În contextul prezent, optimismul nu e un pariu aleatoriu, cât un instrument de adaptare și supraviețuire reușită.
Teodor Baconschi este diplomat și scriitor. După susținerea tezei de doctorat la Université Paris-Sorbonne (cu Magna cum Laude, în 1994), urmează studii postdoctorale la New Europe College, din București (1996). A fost, succesiv, reprezentantul României la Sfântul Scaun, în Portugalia și Franța. Din 2006 deține gradul diplomatic de ambasador. Între decembrie 2010 și ianuarie 2012 a exercitat mandatul de ministru de Externe al României. Este specialist în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor, dar scrierile sale explorează o varietate de domenii și problematici: teologie, istoria ideilor, hermeneutică religioasă, mitologie, filosofia culturii, evoluția marilor curente de gândire. A publicat peste 20 de volume de reflecție creștină și eseistică de largă respirație culturală.
Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de jurnalistul şi eseistul Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistem politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.
Titulatura conferințelor pe care le derulează, în parteneriat, Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino este inspirat de o formulă celebră a cărei autoare este Ana Blandiana: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”.
Fundația Academia Civică a fost întemeiată ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundație care să realizeze şi să administreze proiectul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenței de la Sighet, adoptat de înaltul for internațional.
Proiectele Fundaţiei Spandugino consolidează un model cultural al responsabilității pentru un viitor mai bun, în jurul a trei axe esențiale: reorientarea către valorile profund umane și viața spirituală autentică, educația insuflată de mentorii slujitori ai marilor idei, recuperarea memoriei ca sursă a posibilităților vii ale trecutului.
- Recomandare de lectură: Teodor Baconschi: „Toate experimentele menite să aducă raiul pe pământ ne-au adus iadul”
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News









