„Spuneți-mi Ismael”
Puține cărți m-au fascinat în adolescență precum Moby Dick, povestea spusă de Ismael, tânărul și singurul supraviețuitor al echipajului navei Pequod. Deși, sigur, nu-i înțelesesem toată simbolistica.
Apoi am văzut filmul – dar cine nu? – cu Gregory Peck în rolul căpitanului Ahab care urmărește cu obsesie să ucidă balena albă uriașă. Filmul l-am revăzut aseară după ce citisem cartea Leviathan sau Balena. Pe urmele animalului mitic al adâncurilor, de Philip Hoare, în limba germană.
Pe lângă multe informații despre acest atât de fascinant animal, balena, despre relația atât de sângeroasă a omului cu ea, vânătoarea de balene, am aflat multe lucruri noi despre scriitorul lui Moby Dick, Herman Melville, dar și despre simbolistica, inclusiv cea sexuală, pe care o tot adăuga romanului, ca un strat după altul. Povestea tragică cu trimiteri biblice a scris-o în 1850, după ce, cu zece ani înainte, luase și el parte la multe astfel de vânători de balene. Cartea a fost la început total ignorată. Astăzi este de negândit din memoria colectivă. Dimensiunea ei filosofică, metafizică și tragică se datorează prieteniei dintre Herman Melville și Nathaniel Hawthorne, una dintre cele mai interesante prietenii literare.
Am revăzut aseară filmul din 1956. Orson Welles apare în rolul scurt și memorabil al părintelui Mapple, pastorul bisericii de marinari, care ține predica despre profetul Iona, cel care a încercat să fugă de voința lui Dumnezeu și a fost înghițit de o balenă. Ismael nu a fost singurul supraviețuitor al tragediei. A mai existat unul. Moby Dick.
Text publicat şi pe pagina de Facebook a autoarei.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News











