Dezinformarea oprită la poartă


România este țintă pentru propaganda rusă, pe diverse fronturi tactice.

 

Apelul public pentru o conferință pe tema post-adevărului, inițiată la Vilnius de Secția finlandeză a Asociației Europene a Jurnaliștilor, conține o precizare radicală, demnă de atenție: „Organizatorii își rezervă dreptul de a refuza participarea celor care colaborează la surse de dezinformare.”

Pe locul întâi la libertatea presei în raportul organizației Reporteri fără Frontiere pe 2015, jurnaliștii finlandezi dau tonul sugerând un cod de conduită care îi exclude pe distribuitorii de informații false, pe jurnaliștii transformați în agenți ai propagandei.

Mass-media din Finlanda excelează în metode avansate de detectare a fake news, dar, înainte de toate, societatea excelează în a respecta coduri morale consolidate, ceea ce face ca autoritățile să acționeze corect și transparent, iar corupția să fie rarisimă. „De mai bine de 50 de ani, Finlanda e cunoscută drept o utopie pentru jurnalişti. Conform rapoartelor emise de Freedom House, această ţară nord-europeană are o piaţă media diversă, legi bune, guvern transparent şi jurnalişti independenţi”, descria Lidjia Pisker, situația într-un articol publicat anul trecut în Dilema Veche.

Prudența organizatorilor finlandezi vine și din experiențele cu vecinătatea. Rusia, vecinul mare din Est, și-a perfecționat metodele de propagandă, de insinuare a știrilor false peste tot în Europa, iar finanțarea pentru mașinăria de propagandă este semnificativă. The Guardian dădea, în 2015, o cifră de 170 de milioane de dolari alocați de Moscova pentru extinderea rețelei media Sputnik, în peste 30 de țări. Înceată în reacție, Europa s-a trezit la un moment dat că e nevoie de un sistem de identificare a falsurilor difuzate ca vântul și ca gândul pe toate fronturile cibernetice, dar mai iute prin intermediul rețelelor de socializare. Mii de pagini pe Facebook având între 1.000 și 20.000 de „prieteni” hărnicesc cu like și share în ampla mașinărie propagandistică.

Un proiect intitulat East StratCom Task Force, pornit în 2015 cu finanțare UE, are rolul de a contracara campaniile de dezinformare ale Rusiei și de a întări capacitatea mediilor europene de a identifica și reacționa la manipularea mediatică. Echipa multinațională a EEAS publică în fiecare joi un raport în engleză și în rusă, intitulat Disinformation Review, cu ultimele noutăți. Falsurile sunt demascate într-o manieră inteligibilă, punând în paralel ce se propagă dinspre Moscova și care este realitatea factuală. Proiectul mai conține și analize de context politic și strategic, în relație cu efectele mediatice.

România este prezentă în aceste analize. În articolul Vestul cel rău, se arată că una dintre știrile false rostogolite în presa din Cehia și Germania, în februarie 2017, a fost un așa-zis acord între Forțele armate ale României, Cehiei și Germaniei pentru apărarea Germaniei de migranți. România este mereu amintită în tabloul apocaliptic al atacului iminent asupra Rusiei de către NATO, fiindcă Bau-bau este mereu în afara țării și urmărește, desigur, distrugerea ei.

Armata de troli pusă în mișcare de Kremlin lucrează de o vreme la propagarea ideii că Europei nu-i pasă de Ucraina, dimpotrivă, că UE urmărește pauperizarea ucrainenilor și că termenul de „anexare” a Ucrainei de către Rusia este doar praf în ochi, fiindcă marile puteri se înțeleg pe sub masă cu Putin.

Toate aceste susțineri, difuzate pe sute de pagini de Facebook, bloguri, tweet-uri, sunt contracarate de EEAS cu datele exacte, cronologic prezentate, cu documente și tratate, ale agresiunii asupra Crimeei, în 18 martie 2014.

O metodă testată de a convinge publicul de intențiile inamicului imaginar este povestea care antrenează emoții și spaime. „Fetița violată de agresor”“ este un caz care a produs aceleași valuri emoționale în războiul din Cecenia, în Germania, în 2016, și în Lituania, anul acesta. Cazul Lisa, al minorei de origine rusă violate de imigranții arabi, relatat de Pervîi Kanal, s-a dovedit în întregime fals, ceea ce nu a împiedicat utilizarea șablonului pentru un alt caz, la fel de inventat, în Lituania. De data aceasta, „bestiile” erau soldați ai forțelor NATO.

Nu există justificare pentru folosirea copiilor în propaganda politică, a subliniat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. Date obținute de hackerii ucraineni din e-mailurile lui Alexandr Usovsky, coordonatorul proiectului Russian World, arată că pentru transmiterea a șase mesaje care să consacre că Ucraina nu este compatibilă cu Uniunea Europeană au fost implicați peste 500 de bloggeri.

România este țintă pentru propaganda rusă, pe diverse fronturi tactice. La începutul lui martie 2017, lansarea unei cărți a lui Dughin, fost ideolog al Kremlinului, s-a petrecut chiar în clădirea Parlamentului României cu asistența unor agenți ai propagandei moscovite (foști membri PCR, PRM, PSD, PNȚ-CD, nu contează) pe care Conferința de la Vilnius i-ar ține la poartă: Ion Coja, Dan Zamfirescu, Bogdan Duca, Ioan Scurtu, Radu Bogdan Herzog, Ilie Catrinoiu, Dănuț Săulea, Radu Toma ș.a.

 

Articol apărut şi în Revista "22".


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scrie rezultatul * Timpul a expirat. Te rog sa apesi pe iconul alaturat pentru reincarcare.