Populişti în competiţie electorală


Declaraţiile populiste ale unor politicieni din Opoziţie vin, în această perioadă electorală, în cascadă. Doi dintre ei, Marcel Ciolacu, preşedinte PSD, şi Victor Ponta, fost preşedinte PSD, actual preşedinte Pro România, sunt la întrecere. Pentru câştigarea unor procente din acelaşi electorat.

 

După conferinţa de presă susţinută ieri de preşedintele Klaus Iohannis – pe o temă sensibilă şi care vine cu temeri: deschiderea şcolii în condiţii cu totul diferite faţă de anii trecuţi –, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a ieşit la rampă cu o tiradă împotriva şefului statului şi, prin ricoşeu, împotriva Guvernului liberal: „Cum adică să spui că elevii se obișnuiesc repede cu «lucrurile mai puțin plăcute”»! Cu lipsa manualelor, a tabletelor și cu purtarea ore în șir a măștilor luate din banii părinților?! Cu profesorii care vor intra la clasă cu frica că se vor infecta, cu zeci de măsuri aberante venite de la centru pentru primari, cu localități întregi unde nu este nici măcar semnal la telefon?! Cum?!” Apoi, s-a burzuluit cu un ochi la Cotroceni şi unul la Palatul Victoria pe tema unui alt subiect sensibil: dublarea alocaţiilor pentru copii. Îndreptăţite îngrijorările domnului Ciolacu. Onorabilă grija sa faţă de copii, profesori şi familiile acestora. Dar care sunt măsurile alternativă ale PSD pentru ieşirea din aceste situaţii de criză? Nu ar deschide şcolile, mergând doar pe varianta cursurilor online? Le-ar deschide şi nu ar impune nicio restricţie, nici măcar purtarea măştii? Ar fi triplat, cum?, numărul de şcoli şi pe cel al profesorilor? De fapt, care sunt măsurile concrete pe care PSD – care s-a vrut la guvernare, încercând, mai zilele trecute, să răstoarne prin moţiune de cenzură Guvernul Orban – le-ar fi aplicat? Apoi, de unde ar fi luat banii pentru dublarea alocaţiilor? PSD nu a prezentat soluţiile cu care, se presupune, ar fi venit la Palatul Victoria. Probabil nici nu există, pentru că de fapt PSD nici nu a vrut ajungă, înaintea a două tururi electorale, să guverneze o ţară care se confruntă cu o criză sanitară inedită şi greu gestionabilă, dublată de una economică; moţiunea a fost depusă doar pentru consolidarea, înainte de Congresul PSD, a puterii domnului Ciolacu în partid şi a validării echipei sale de conducere. Îîngrijorările dlui Ciolacu sunt, deci, de ochii lumii, făcute pentru a mai dirija spre PSD câteva voturi dinspre nemulţumiţi sau nehotărâţi.

În acelaşi registru pur electoral intră şi acţiunea PSD de la începutul săptămânii când, depunând în comisiile parlamentare amendamente la OUG privind rectificarea bugetară, a reintrodus creșterea pensiilor cu 40% și majorarea salariilor profesorilor. Din nou întrebarea: de unde bani – pe care nu i-au avut nici în timpul Guvernului Dăncilă, când ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici i-ar fi cerut premierului amânarea creșterii pensiilor cu 40%? Nu spun, însă, şi nu-i interesează. Cum ar fi aplicat aceste măsuri dacă ar fi dat jos Guvernul Orban şi ar fi fost acum la guvernare? Nicio explicaţie. Subiectul, însă, le vine mănuşă în campania electorală şi asta este ceea ce contează acum.

Un as al tiradelor demagogice este Victor Ponta, un vehement critic al Guvernului liberal. Deşi, având experienţă la guvernarea ţării, te-ai aştepta să aibă şi soluţii, nu are. Sau cel puţin nu vorbeşte despre ele. Criticile lui rămân astfel în registrul steril. Sunt lansate doar pentru a capitaliza electoral unele greşeli, bâlbe, măsuri nepopulare (în viziunea unora) ale Guvernului liberal, dispuse în contextul pandemiei de covid-19 – o situaţie care a luat pe nepregătite nu doar România, ci lumea întreagă, o situaţie care a impus măsuri de criză, deci corigibile, unele necesitând modificări substanţiale din mers. Între două deplasări electorale prin ţară şi conferinţe de presă la care a apărut fără mască de protecţie, dl Ponta acuză virulent Guvernul: „Nimeni nu a greşit, nimeni nu este vinovat de nimic, nimeni nu îşi asumă răspunderea, nimeni nu îşi dă demisia, nimeni nu are nicio problemă! Au murit «decât» 4.000. Guvernul poate să se ocupe de alegeri!” Zilele trecute, dădea vina pe Ludovic Orban și pe PNL – care organizează alegeri „fără condiţii de siguranță” – pentru faptul că amicul și colegul său de partid, Robert Negoiță, se infectase cu covid. Uitând să menţioneze că acele condiţii de siguranţă pe care le invoca sunt cele pe care, de luni de zile, autorităţile ne cer tuturor să le respectăm. Aceleași care sunt ținta ironiilor și invectivelor prea multora – unii instigaţi chiar de lideri politici –, inclusiv a ironiilor domnului Ponta. Prin mai, de la tribuna Parlamentului, acesta lua în derâdere obligativitatea purtării măştii de protecţie: „Îi promit domnului prim-ministru şi când merg la baie să mă gândesc la măsurile economice ale domnului prim-ministru voi purta această mască.

O întrebare retorică, în urma acuzaţiilor lansate de dl Ponta: oare câţi dintre românii care s-au infectat cu noul coronavirus, câţi din cei 4000 invocaţi, instigaţi de politicieni asemenea lui Victor Ponta, au luat în derâdere obligativitatea purtării măştii de protecţie şi respectarea celorlalte reguli sanitare pentru prevenirea infecţiei cu covid? Care sunt, totuşi, măsurile pe care dl Ponta le-ar aplica în actuala situaţie – îngrijorătoare, e adevărat –, mai ales că are experienţa guvernării? Nu spune. Probabil, nu are altele decât, eventual, cele pe care le aplică deja Guvernul Orban – şi pe care le aplică majoritatea Guvernelor din ţările lovite de această pandemie. E, de altfel, greu de imaginat alternativa pe care ar fi oferit-o, în conjunctura pandemiei, un Guvern Ponta, în condiţiile în care, în toamna lui 2015, nu a gestionat eficient o tragedie locală, incendiul de la Colectiv. 64 de tineri au murit, atunci, arşi de vii ori, după câteva zile de agonie, răpuşi de infecţii intraspitaliceşti, iar mai mult de 200 au fost răniţi, mulţi dintre ei rămânând pentru totdeauna mutilaţi fizic şi traumatizaţi. Pentru alte sute de oameni – părinţi, fraţi, prieteni ai victimelor – traumele sufleteşti sunt nevindecabile. Nu l-am auzit pe dl Ponta vorbind despre acest subiect, despre cauzele lui ori despre intervenţia defectuoasă a autorităţilor, despre condiţiile din spitale.

Revenind la tema zilei: în lipsa unor soluţii concrete – alternative fiabile la măsurile impuse de Guvern, în contexul pandemiei de covid-19 –, pe care să le prezinte public, după criticile lansate, preşedinţii celor două partide, PSD şi Pro România, sunt doar politicieni populişti care se iau la întrecere pentru câştigarea unor procente din acelaşi electorat.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.