Pablito – criză de comunicare


În cea mai dramatic-absurdă & comic-ridicolă seară din istoria ultimului cincinal al PSD-ului, Liviu Dragnea, actualul El Lider Maximo (dar, pesemne, nu și cel din urmă), a băgăt CD-ul mult zgâriat cu „nu am comunicat bine”. L-a cam pus pe repeat, ceea ce poate însemna multe – și, în nici un caz, de bine.

 

Per total, să spui așa ceva – că marea problemă a PSD și a guvernării PSD e o „proastă comunicare” – e admirabil. Mai precis: admirabil de stupid în cazul de față!

O sa invoc ce spunea un titan al politicii – în chip de contraargument puternic și dizolvant la replica serii transpirată pe sub mustață de Liviu Dragnea. Ronald Reagan: „Eu nu sunt un bun comunicator; eu comunic decizii bune.” Reagan – cel care era inclusiv un uriaș „comunicator” (supranumit, de altfel, The Great Communicator).

Prin urmare, nu trucurile care pot ridica o „comunicare eficientă” sunt ceea ce au lipsit, cotidian și vital, celor de la PSD. Ci deciziile.

Absența deciziilor, dublate de – și acestea nu au lipsit de fapt – deciziile proaste. Acestea din urmă, venite în numai zece luni, într-o avalanșă fără precedent.

Nu „comunicarea” e de vină că PSD și-a pus o garnitură de miniștri atât de limitați cum nu a avut niciodată în istoria sa. A fost efectul unei decizii.

Nu „comunicarea” e de vină că acest partid își protejează corupții și repetă această rețetă care, bunăoară, acum un deceniu, a inspirat o carte admirabilă – Furtul unei națiuni. Autor: Tom Gallagher.

Nu „comunicarea” e de vină că avem un ministru al Educației aproape analfabet. A fost o decizie statuată în partid.

Nu „comunicarea” e de vină că autostrăzile din România nu vor avea anul acesta nici un kilometru în plus – suntem aici ca urmare a unei decizii de un tip Cuc, un ins inodor, incolor. Și profund incompetent!

Nu „comunicarea” e de vină că nivelul sărăciei crește alarmant în România. A fost efectul unor decizii economice stupide ale PSD-ului; decizii care sunt departe de a-și fi consumat potențialul profund toxic – am mai avut o criză adîncă provocată (atunci în cârdășie de PSD și PNL-ul lui Tăriceanu; azi, de PSD și de ALDE-Tăriceanu) de măsuri similare. Punctual: a propos de comunicare, Liviu Dragnea o tot dă pe asta cu „a crescut puterea de cumpărare a românilor cu 10%”. Să repeți așa ceva, în ciuda evidențelor strivitoare, e cel puțin o minciună. Nu crește cu adevărat puterea de cumpărare a românilor pentru că așa vrea Liviu Dragnea, în condițiile în care prețurile au crescut în trei luni deja de trei ori și vor mai crește, după scumpirile la gaze și după probabila liberalizare la energie din lunile următoare.

Nu „comunicarea” e de vină că România revine alarmant la practici care amintesc tot mai mult de Guvernarea lui Năstase Adrian (pe numele său de infractor cu acte în regulă!). E, vai, doar urmarea unor decizii în linia tradițională a socialiștilor români. Și zeci de alte asemenea.

În niciun caz nu a fost vorba despre „o comunicare defectuoasă”.

Și încă un detaliu, important: când aproape toată presa (non-social media!) este ca un pudel jalnic pentru PSD, o dată în plus, problemele majore nu țin de comunicare. Ci de cu totul altceva.

Bref: când iei decizia să investești în panarame și în catastrofe și să defilezi cu ele, aceasta este – hai, după mine, d-le Dragnea: „Un, doi, trei, cu gura mare, să se audă clar și în spatele clasei noastre politice populate cu atîția repetenți!” – o problemă de… decizie. Nu de comunicare!

A propos: ați remarcat body-language-ul și mai ales expresia fețelor lui Dragnea și Tudose când se scurgeau către mașinile lor din seara  de 12 octombrie? Știu, știu: neprețuită! Dar nici la unul, nici la altul, problema primă și problema ultimă nu are legătură cu… comunicarea.

 

P.S. Ce caută „Pablito” în titlul acestui text?

1) E o eroare; 2) Pablito e o eroare; 3) Pablito e Pablito – așa cum am putut vedea și în filmul Narcos –, iar Liviu Dragnea e Liviu Dragnea!; 4) Sau nu?: 5) La punctul 4 aproape că am glumit; 6) Sau nu?


Articole din aceeaşi categorie:

3 Răspunsuri

  1. Norbert spune:

    Comunicare se poate face în două sensuri. Astfel, da, a lipsit comunicarea de jos în sus, de la baza partidului spre conducere. Pentru că ultima nu a vrut asta.

  2. moshu49 spune:

    să admitem că comunicarea e defectuoasă.

    atunci de ce ai mai angajat-o pe Anca Alexandrescu, Daddy?

    apoi, ca pensionar de drept comun nici nu am nevoie de comunicarea lor pentru că eu fac piața și mai și citesc.

    am suficientă școală și experiență ca să discern. capisci, hahalerelor?  🙁

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.