O nouă serie a conferințelor „Despre lumea în care trăim”

O nouă ediţie a conferințelor „Despre lumea în care trăim”, a opta, va avea loc la Bucureşti, în perioada 10 – 12 mai. Vor fi prezenți pe scena Ateneului Român Agnes Arnold-Forster, Jean-François Braunstein, Oliver Jens Schmitt, Viorica Marian, Horia-Roman Patapievici și partenerii lor de dialog, Alexandra Furnea, Marian Voicu, Cristian Leonte, Cătălin Ștefănescu şi Gabriel Liiceanu.

La fel ca în edițiile precedente, conferințele „Despre lumea în care trăim” își propun să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Evenimentele vor fi prezentate de Marius Constantinescu, jurnalist cultural şi realizator TV.

Sâmbătă, 10 mai, ora 11: Agnes Arnold-Forster – “Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase”

În conferința sa, Agnes Arnold-Forster îmbină neuroștiința și psihologia cu istoria medicinei și a emoțiilor pentru a explora evoluția nostalgiei de la prima sa identificare în secolul al XVII-lea (pe când era considerată o boală care te putea, literalmente, ucide) până în zilele noastre (când este adoptată de agențiile de publicitate și politicieni pentru a ne vinde bunuri și politici).

Conferinţa va fi urmată de un dialog cu Alexandra Furnea, scriitoare și jurnalistă.

Agnes Arnold-Forster este în prezent Chancellor’s Fellow la Universitatea din Edinburgh. Absolventă de Istorie a Universității din Oxford, a susținut un doctorat pe tema cancerului în Anglia secolului XIX, la King’s College London. Sfera sa de cercetare este istoria medicinei moderne și contemporane, a sănătății și a emoțiilor. A publicat numeroase articole de specialitate, precum și cărțile The Cancer Problem. Malignancy in Nineteenth-Century Britain (Oxford University Press, 2021), Cold, Hard Steel. The Myth of the Modern Surgeon (Manchester University Press, 2023) și Nostalgia: A History of a Dangerous Emotion (Pan Macmillan, 2024), în curs de apariție la Editura Humanitas.

Sâmbătă, 10 mai, ora 16: Jean-François Braunstein – “Mișcarea woke. Începutul sfârșitului?”

De vreo 15 ani încoace, în multe țări din Occident s-a răspândit o nouă viziune asupra lumii, ieșită de pe băncile universităților americane. Această gândire se prezintă pe sine drept „woke“, „trează“, sau veghind la nedreptăți și discriminări, mai ales la cele legate de gen și de rasă. Patima care-i animă pe adepții săi, refuzul acestora de a da curs oricărei dezbateri, voința lor de a construi o lume nouă îi fac să semene cu un fel de religie, amintind de marile revivals protestante anglo-saxone din trecut. Această religie woke ajunge la idei destul de contraintuitive, chiar absurde, care pot fi rezumate în patru „teorii“: „teoria genului“, „teoria critică a rasei“, „teoria intersecțională“ și „epistemologia punctului de vedere“.

În filmele de la Hollywood – și în unele cărți de istorie – povestea răspândirii creștinismului în Imperiul Roman pare foarte simplă. E o poveste cu oameni răi, romanii cruzi care îi prigonesc pe creștinii nevinovați, adevărați eroi azvârliți în fața leilor, și final fericit (creștinii cuceresc în cele din urmă Imperiul Roman). Realitatea este însă mult mai complexă, iar creștinii n-au fost chiar atât de blajini pe cât au unii impresia. Creștinii din vechime nu credeau doar că religia lor era cea mai bună și cea corectă, ci și că toate celelalte religii erau greșite, chiar demonice. Pentru a se asigura că mesajul lor va domina Imperiul Roman, primii creștini (niște zeloți bărboși, înveșmântați în haine cernite, așa cum îi prezentau criticii lor) au sfărâmat statui, au desfigurat și nimicit temple și chiar au ars biblioteci întregi. Dezbaterea de față este despre cele petrecute atunci și de ce aceste lucruri contează și în ziua de astăzi.

Conferința va fi urmată de un dialog cu Marian Voicu, jurnalist, realizator al emisiunii Breaking Fake News, de la TVR 1.

Jean-François Braunstein este profesor de filozofie contemporană la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne, unde predă cursurile de Istoria științelor, Filozofia medicinei și etică medicală. Printre cărțile sale se numără: Canguilhem. Histoire des sciences et politique du vivant (PUF, 2007); L’histoire des sciences. Méthodes, styles et controverses (Vrin, 2008); La philosophie de la médecine d’Auguste Comte. Vaches carnivores, Vierge Mère et morts vivants (PUF, 2009); La philosophie devenue folle. Le genre, l’animal, la mort (Grasset, 2018; în curs de apariție la Editura Humanitas). Bestsellerul Religia Woke (Grasset, 2022), tradus deja în mai multe limbi, a fost publicat în 2024 la Editura Humanitas.

Duminică, 11 mai, ora 11: Oliver Jens Schmitt – “România în context european. Moștenirea perioadei 1938–1940 în politica de azi” este tema conferinţei istoricului”

Europa se confruntă cu o serie de crize, iar amenințarea războiului din partea Rusiei este tot mai mare. Țările europene sunt slab pregătite pentru un conflict, întrucât există o lipsă de coordonare și solidaritate. Prelegerea se bazează pe teza că anii 1938–1940 reprezintă o perioadă de referință pentru înțelegerea modului în care societățile reacționează la amenințări. Amenințarea reprezentată de regimurile totalitare, Germania național-socialistă și Uniunea Sovietică, a provocat reacții foarte diferite – de la împăciuire la „cea mai bună oră“, de la „supunerea tăcută“ în statele baltice la Războiul de Iarnă din Finlanda. În unele țări europene, anii 1938–1940 au devenit o sursă de confirmare a identității naționale, în timp ce în altele au fost percepuți ca o traumă națională și reprimați în mod consecvent. Ce înseamnă această moștenire pentru mentalitățile colective și culturile politice de astăzi? În ce măsură modelează reacțiile politice la pretenția Rusiei de a aduce Europa sub controlul său?

Conferința va fi urmată de un dialog cu Cristian Leonte, jurnalist Pro TV, gazda emisiunii România, te iubesc!.

Oliver Jens Schmitt este profesor de Istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societăţile urbane din estul Mediteranei în secolul al XIX-lea, societatea şi politica în Imperiul Otoman târziu, evoluţiile socioculturale în spaţiul albanez, istoria imperiului maritim al Veneţiei sau istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu. Între anii 2017 și 2022 a fost președintele Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe. Din 2017 este director științific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice și al Balcanilor din cadrul Academiei Austriece de Științe. Editura Humanitas a publicat mai multe lucrări ale sale: Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea „Căpitanului“ (2018), România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie (2018), Balcanii în secolul XX. O istorie postimperială (2022) și Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–-2023 (2023).

Duminică, 11 mai, ora 16: Viorica Marian – “Puterea limbajului. Cum ne transformă mintea multilingvismul”

Limbajul și mintea interacționează constant, iar multilingvismul are consecințe importante atât pentru indivizi, cât și pentru societate. Învățarea a două sau mai multe limbi schimbă nu numai modul în care folosim limbajul, ci și felul în care percepem lumea, ceea ce ne amintim, creativitatea, luarea deciziilor, identitatea și societatea. Profesoara Viorica Marian va aduce dovezi din psiholingvistică și neurolingvistică conform cărora limbile pe care le cunoaștem se influențează reciproc, dar ne influențează și mintea. De asemenea, va demonstra că studiul multilingvismului oferă perspective asupra potențialului umanității.

Conferința va fi urmată de un dialog cu Cătălin Ștefănescu, jurnalist TVR, realizator al emisiunii “Garantat 100%”.

Viorica Marian, psiholingvistă, cercetătoare în domeniul științelor cognitive și psiholoagă, este cunoscută pentru cercetările ei privind limbajul, bilingvismul și multilingvismul. Este profesor de științe și tulburări ale comunicării la Catedra Ralph și Jean Sundin și profesor de psihologie la Universitatea Northwestern, unde din anul 2000 conduce Laboratorul de cercetare în domeniul bilingvismului și psiholingvisticii. Viorica Marian este laureată a Premiului John P. McGovern în ştiințe comportamentale al Asociației Americane pentru Progresul Științei şi a obținut Premiul Clarence Simon pentru predare și mentorat de excepție. Cartea ei, Puterea limbajului, publicată în 2024 la Editura Humanitas, a fost tradusă în peste zece limbi.

Duminică, 12 mai, ora 19.30: Horia-Roman Patapievici – “Ce am crezut că știu, fără să fi știut, și apoi am aflat”

„Înainte de a fi făcută din ce facem, viața noastră e făcută din ce știm: despre noi, despre oameni, despre lume, despre istorie, despre Dumnezeu. Nu pentru că trăim într-o societate avansată a cunoașterii este așa, ci deoarece sufletul nostru are un trup, iar carnea lui este cunoaștere: de sine, de mine, de tine, de tot. Ne descoperim pe noi descoperind lumea, iar descoperirea ei se face învățând-o: ea pe noi, cum este, noi pe ea, cum o știm sau ne-o imaginăm c-o știm – iar ce suntem cu adevărat depinde de toate acestea. Am să povestesc în conferința mea cîteva dintre aventurile mele cu lumea care trec prin cunoașterea ei și cum aceste peripeții ale cunoașterii, deoarece angajează și ce suntem și ce am vrea să fim, mi-au schimbat și felul de a fi ce sunt și felul de a fi în lume”, spune Horia-Roman Patapievici.

Conferința va fi urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu, filozof, eseist şi scriitor, personalitate civică şi academică.

Horia-Roman Patapievici fizician de formație, s-a impus pe scena culturală românească prin eseurile și analizele sale riguroase, erudite, de anvergură intelectuală enciclopedică. Cărți publicate: Cerul văzut prin lentilă, Zbor în bătaia săgeții, Politice, Omul recent, Ochii Beatricei, Discernământul modernității, De ce nu avem o piață a ideilor, Ultimul Culianu, O idee care ne sucește mințile (în colaborare cu Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu), Partea nevăzută decide totul, Două eseuri despre paradis și o încheiere, Anii urii, Despre viață, destin și nostalgie, Înapoi la argument: Patru dialoguri despre splendorile prea repede uitate (împreună cu Gabriel Liiceanu). Volumul Zbor în bătaia săgeții a apărut recent, la Editura Humanitas, într-o ediție aniversară, de colecție, la împlinirea a 30 de ani de la publicare.

Seria anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice „Despre lumea în care trăim“ este organizată de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în colaborare cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA, iar prezența invitaților de anul acesta a fost posibilă datorită sprijinului primit din partea Asociației Dedeman, partener principal.

Biletele pentru accesul în sala Ateneului, cele pentru vizionarea online a evenimentului și abonamentele care permit participarea la toate conferințele acestei ediții sunt disponibile pe platforma Eventbook.

Recomandări de lectură: 

• Oliver Jens Schmitt: „Trebuie să consolidăm democrația de la rădăcini”
• Gabriel Liiceanu: „Mai presus de orice, Noica a fost un profesor de libertate”