Jurnaliști de Nobel vs politicieni corupți

La 86 de ani de când un jurnalist, germanul Carl von Ossietzsky, a câștigat Premiul Nobel pentru Pace, comitetul a decis la Oslo că premiul este meritat anul acesta de doi jurnaliști pentru curajul de a apăra libera exprimare: Maria Ressa, din Filipine, şi Dimitri Muratov, din Rusia.

 

Maria Ressa conduce Rappler, un website de investigații, care a dezvăluit corupția din țara sa până la cel mai înalt nivel, vizându-l pe președintele Duterte. Dimitri Muratov este, din 1995, redactorul-șef al publicației Novaia Gazeta, din Moscova, una dintre puținele voci critice rămase în epoca Putin.

„Ei sunt reprezentanţi ai tuturor jurnaliştilor care susţin acest ideal într-o lume în care democraţia şi libertatea presei se confruntă cu condiţii din ce în ce mai potrivnice”, a subliniat președinta Comitetului Nobel, Berit Reiss-Andersen.

Maria Ressa a fost trimisă la închisoare pentru dezvăluirile sale. Jurnalista filipineză declara cât de gravă e situația într-un interviu luat la Manila de Reuters: „Niciodată nu a fost mai greu jurnalismul ca acum. Premiul este o recunoaștere globală a rolului jucat de jurnaliști în a repara lumea noastră defectă”.

Maria Ressa. Sursă foto: International Journalists’ Network

Redacția lui Muratov a fost decimată: au murit în condiții suspecte Igor Domnikov, Iuri Scekocikin, Ana Politkovskaia, Stas Markelov, Anastasia Baburova, Natasha Estemirova. Lor le-a dedicat Muratov premiul, subliniind că în Rusia jurnalismul este una din cele mai riscante profesii.

Presiunile s-au diversificat până la schizofrenie în Rusia. Jurnaliștii sunt declarați „agenți străini” și expulzați, s-au inventat noi amenzi, de peste 60.000 de dolari, pentru a falimenta presa. Amenințarea cu moartea este dusă adesea până la capăt, ca în cazul Anei Polikovskaia, iar arestarea fără reguli și fără lege este frecventă. Dan Smith, director al Stockholm International Peace Research Institute, crede că „o vizibilitate mai mare înseamnă și o protecție mai mare pentru drepturile și siguranța persoanelor în cauză”.

Novaia Gazeta și-a păstrat independența fiindcă jurnaliștii sunt principalii acționari. Gorbaciov și Lebedev au păstrat doar 10%, respectiv 14% din acțiuni, conform datelor AFP. Dar și pentru că jurnaliștii și-au apărat cu credință misiunea în fața presiunilor. Kremlinul nu a scăpat ocazia unui exercițiu de ipocrizie felicitându-l cu entuziasm pe Dimitri Muratov.

Dmitri Muratov. Sursă foto: The Moscow Times

Politicienii „lumii noastre defecte”, cum formula Maria Ressa, au mijloacele puterii pentru a îndepărta vocile incomode. În democrațiile consolidate, corupția dezvăluită de presă are, chiar dacă nu 100%, consecințe. Cazul recent al cancelarului Austriei, Sebastian Kurz, este un exemplu. El a trebuit să își prezinte demisia pentru suspiciunea de a-l fi mituit pe Wolfgang Fellner, proprietarul Mediengruppe Österreich, să publice sondaje de opinie favorabile Partidului Popular pe care îl conduce. Sondajele ar fi fost plătite din bani publici de către ministrul de Finanțe, aparținând aceluiași partid.

Cancelarul demisionar și-a motivat demisia ca pe un gest de responsabilitate, pentru a nu se produce haos și criză în țară. Totuși, și-a păstrat funcția de șef al partidului și imunitatea politică, fapt criticat de presa independentă. O premieră absolută este atitudinea președintelui Austriei, Alexander van der Bellen, care cere scuze cetățenilor pentru lipsa de respect și imaginea morală prezentată de cancelarul Kurz și de anturajul său de partid.

În România, folosirea finanțelor publice pentru a obține imagine politică în presă a devenit o practică, de regulă netransparentă. Europa Liberă a obținut informații despre folosirea în mass-media a banilor din subvenția tot mai mare acordată partidelor. Deși se declară de partea jurnalismului corect, PNL a cheltuit 1,3 milioane de lei lunar pentru propagandă în presă, adesea la televiziunile sau publicațiile corigente la etica jurnalismului, ca România TV, DC News, Realitatea Plus. Rareori publicitatea apare cu semnul P, cum o cer regulile. PSD a cheltuit 15,2 milioane de lei pentru publicitate politică în primele şase luni ale anului 2021, PNL a cheltuit 8,1 milioane de lei, iar USR aproximativ 450.000 de lei. Legea o permite, dar legea e făcută de politicieni.

 

Articol publicat şi în Revista 22.

 

Print Friendly, PDF & Email
Publicitate



Articole din aceeaşi categorie:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.