Iresponsabilii

Criza guvernamentală şi criza politică din România se prelungesc, aşadar. Din cauza unor politicieni iresponsabili cu veleităţi de mari oameni de stat. Prin refuzul de a propune premier la consultările cu preşedintele României, PNL – la fel ca PSD –, a fugit practic din faţa guvernării. Iar USR, care l-a propus pe Dacian Cioloş pentru funcţia de prim-ministru, nu va coagula o majoritate pentru a obţine votul de încredere în Parlament.

 

Anunţul preşedintelui Klaus Iohannis de a-l desemna pe Dacian Cioloş pentru poziţia de candidat la funcţia de prim-ministru a surprins, însă raportată la modul în care partidele parlamentare s-au prezentat la consultări a fost previzibilă. Pe litera Constituţiei – care prevede că desemnarea se face în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament – preşedintele a desemnat din ce a avut. Adică, alegând între oferta AUR – Călin Georgescu, un nume lăudat asiduu de propaganda rusă –, care nu e de luat în calcul de niciun om raţional, şi oferta USR, care l-a propus premier pe Dacian Cioloş.

Desemnarea dlui Cioloş a surprins dată fiind relaţia tensionată pe care preşedintele Iohannis o are în ultima vreme cu USR, tensiuni escaladate după votul dat de USR la moţiunea de cenzură pentru demiterea Cabinetului Cîţu, în condiţiile în care Florin Cîţu fusese favoritul preşedintelui în cursa pentru PNL – un parti-pris pe care nu s-a sfiit să-l arate inclusiv în ziua Congresului PNL.

Privind însă spre oferta cu care partidele parlamentare au mers la negocieri la Palatul Cotroceni, anunţul a avut şi o parte oarecum previzibilă. PNL şi PSD, partidele care obţinuseră cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de anul trecut, nu au avansat nicio propunere de premier; practic, au refuzat să preia guvernarea. PSD, care se clasase pe locul întâi la alegeri, nu vrea, previzibil, guvernarea – adică nu în momentul de faţă, în plină şi gravă criză sanitară şi în pragul unei crize economice pentru rezolvarea cărora nu are soluţii viabile. În opoziţie îi este confortabil: criticând în permanenţă şi făcând declaraţii populist-demagogice, poate puncta electoral în continuare, având ca factor favorizant erodarea accelerată şi accentuată a imaginii PNL şi USR. „Echipa câştigătoare” din PNL, partid plasat pe locul secund la parlamentarele din 2020, a venit, la fel ca social-democraţii, doar într-o plimbare la Cotroceni, fără propunere de premier, invocând că nu are majoritate parlamentară; e adevărat, nu o are pentru Florin Cîţu, dar o putea avea pentru un alt nume. PNL are politicieni capabili, cu experienţă şi politică, şi administrativă, şi guvernamentală care puteau prelua conducerea Guvernului şi care ar fi obţinut voturile unei majorităţi PNL-USR-UDMR. Dar pentru „echipa câştigătoare” nu există un alt nume pentru a fi desemnat premier în afara lui Florin Cîţu. Pentru „echipa câştigătoare” orgoliile şi resentimentele personale sunt mai presus decât  interesele şi viitorul PNL, divizat este deja şi aflat pe punctul de a face implozie, şi decât guvernarea şi interesele ţării.

Prima reacţie după anunţul preşedintelui a fost să te gândeşti că, în faţa orgoliilor, a primat în cele din urmă raţiunea. Urmărind însă declaraţiile conducerilor PNL, PSD, UDMR şi AUR făcute după nominalizare, care resping – fiecare cu motivul său, dar la unison – această propunere, este previzibil că Dacian Cioloş nu va obţine votul de încredere în Parlament. Ce urmează pe lângă prelungirea crizei guvernamentale şi a celei politice? O nouă nominalizare din partea preşedintelui Iohannis. Dacă PNL îşi va redobândi, la vârf, luciditatea şi va dovedi maturitate politică, propunând un alt premier, agreat de USR şi UDMR, va putea fi refăcută coaliţia de guvernare PNL-USR-UDMR. Dacă însă, printr-o decizie iraţională, PNL îl va susţine în continuare pe Florin Cîţu – reprezentanţii “echipei câştigătoare” au şi declarat ritos că nu renunţă la nominalizare – se deschide perspectiva spre dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate. Pentru că, previzibil, nu va exista o majoritate parlamentară care să îi acorde votul de încredere. Va fi exact scenariul pe care îl urmăresc PSD şi AUR, cărora le prieşte electoral şi opoziţia, şi pandemia. Cel mai recent sondaj – un sondaj CURS, realizat la comanda PSD, la începutul lunii septembrie – indica PNL pe a doua poziţie ca intenţie de vot, cu un decalaj de 17 procente în minus faţă de PSD, cu AUR pe locul trei în intenţia de vot.

PNL mai are de jucat o carte, la a doua nominalizare. Poate ieşi onorabil, consolidat– poate guverna eficient şi poate începe să reconstruiască ceea ce a demolat în ultimele luni – sau poate pierde, pe termen lung, incalculabil.

Print Friendly, PDF & Email
Publicitate



Articole din aceeaşi categorie:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.