Ion Vianu, câștigătorul Premiului „Romulus Rusan” 2022

Ion Vianu. Foto TVR

Ion Vianu este câștigătorul pe anul 2022 al Premiului „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei, cu volumul Investigații mateine. Amintiri, publicat la Editura Polirom.

Ceremonia de decernare a premiului a avut loc în 6 aprilie, la reprezentanța Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din București, în prezența juriului, a nominalizaților la acest premiu și a unui numeros public.

Finaliștii Premiului „Romulus Rusan” ediția 2022 sunt, alături de Ion Vianu: Ioana Bentoiu – pentru cartea Pascal Bentoiu. Istorie trăită. Scrisori pentru Ioana (Editura Humanitas), Sabina Fati – pentru volumul Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi. Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia (Editura Humanitas), Monica Pillat – pentru cartea Bunicul meu fără mormânt. Gheorghe Ene Filipescu (Editura Humanitas) şi Alexandru Teodorescu – pentru cărțile Tenebre și lumini. În pânza de păianjen a Securității și Celula de minori. Cinci ani în temnițele și lagărele de muncă forțată ale României comuniste (Editura Cartea Românească).

Juriul celei de a doua ediții a Premiului „Romulus Rusan” are următoarea componență: Mihai Zamfir (președinte), Ion Pop, Nicolae Prelipceanu, George Ardeleanu, Ana Blandiana, Cristian Pătrășconiu şi Lavinia Spandonide.

Ion Vianu, online la decernarea premiului. Foto: Florin Eşanu

În cele două părți, Investigații mateine și Amintiri, volumul reunește două dintre temele predilecte ale lui Ion Vianu: literatura și memorialistica. Prima parte cuprinde două eseuri dedicate lui Mateiu I. Caragiale și romanului Craii de Curtea-Veche, în care Ion Vianu analizează în profunzime atât autorul, cât și opera, valorificându-și cunoștințele psihanalitice. A doua parte conține texte autobiografice, în care scriitorul revine în trecut, rememorând anii premergători exilului său și atmosfera acelor vremuri în Exercițiu de sinceritate, punctând principalele etape din viața Regelui Mihai în Elegie pentru Mihai sau povestind despre o reprezentație remarcabilă a lui George Enescu în Oedip la Cumpătu.

Andrei Pleşu spunea despre Ion Vianu că valorifică, în ceea ce scrie, nu doar o densă experiență de viață, ci și o enormă experiență de lectură: „Preferă să lucreze în adâncime: un răbdător cumul de reflecție și reverie, o rafinată emotivitate, un gust superior al retrospectivei și introspecției sunt calitățile lui definitorii. Scrisul său, de o calmă melancolie, e exercițiul zilnic al unui nefericit euforic, al unui spirit împăcat cu propria lui neîmpăcare. Avem de a face cu o inteligență cultivată fără uscăciuni livrești, voluptuoasă fără desfrâu, civilizată fără iluzii. În plus, Ion Vianu este un neprețuit martor al vremii sale, al profesiei sale de psihiatru, al totalitarismului comunist, în formele lui cele mai amare. Fiecare pagină e un dozaj insolit de clasicitate și vertij.”

Ion Vianu este născut la București, în 1934. Doctor în Medicină al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (1960), a fost psihiatru şi cadru universitar al Clinicii de Psihiatrie, din București. În 1975 a publicat primul volum de eseuri, Stil și persoană, premiat de Uniunea Scriitorilor, și o Introducere în psihoterapie. În 1977 a emigrat, după ce a aderat la Apelul lui Paul Goma. S-a stabilit în Elveția, practicând psihiatria. Este prezent în mișcarea pentru apărarea drepturilor omului în România. Începe o activitate de publicist pe subiecte politice care va continua până în ultimii ani, în țară. Din 1990 revine din ce în ce mai des în România, unde se reinstalează. Publică, în genuri diverse: memorialistică (Amintiri în dialog – cu Matei Călinescu –, Exercițiu de sinceritate, Între violență și compasiune. Amintirile unui psihiatru), romane: Caietele lui Ozias, Vasiliu, foi volante, Paramnezii, Necredinciosul, Amor intellectualis, distins cu mai multe premii, printre care și „Cartea Anului” (2010), și Arhiva trădării și a mâniei. În domeniul eseisticii, publică: Blestem și binecuvântare, Investigații mateine, Apropieri, Elegie pentru Mihai, Frumusețea va mântui lumea și alte eseuri.

Decernarea premiului „Romulus Rusan” 2022. Foto: Florin Eşanu

Premiul „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei a fost instituit în 2022 de Fundația Ana Blandiana & Romulus Rusan și Fundația Spandugino. Acest premiu celebrează personalitatea extraordinară a lui Romulus Rusan, scriitor, intelectual public de marcă al ultimelor decenii, ctitor de instituții fundamentale pentru destinul autentic democratic al României, luptător de cursă lungă pentru memoria profundă, în adevăr, a istoriei recente. Trofeul acestui premiu este realizat de artista Maria Pop Timaru.

Câștigătorul primei ediții a Premiului „Romulus Rusan” a fost Dorian Galbinski (Dorian Galor) pentru volumul Viața trece ca un glonț. Memoriile unui reporter BBC, Editura Humanitas, 2021.

Sugestii de lectură: 

• Ion Vianu: „Avem nevoie de ceva care se găseşte deasupra noastră, care ne transcende”
• Monica Pillat: „Nepretinzând nimic, am căpătat în timp totul”
• Ioana Bentoiu: „Tatăl meu, Pascal Bentoiu, era mult prea legat de România ca să plece”
• Sabina Fati: „Obsesia teritoriilor stă încă la baza violențelor în secolul 21”

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News