„Hărmălăii” și banii

Scandalul creat de Gabriela Firea în jurul eșecului în alegerile pentru Primăria Capitalei a fost dominat de două voci la fel de stridente: a protagonistei și a presei.

 

Jurnaliștii arondați cauzei, numiți de C.T. Popescu „hărmălăi”, au amplificat circul, producând o hărmălaie din care publicul nu avea ce să înțeleagă, fiind stimulat emoțional să preia mesajul de fraudă electorală. Victimizarea fostei primărițe, pe nimic bazată ca date, cifre, fapte cu care jurnalistul e obligat să lucreze, a fost însă insistent orchestrată, folosindu-se inclusiv imagini falsificate. Antena 3 difuza, la o zi după alegeri, imagini cu persoane care ar scotoci în sacii cu voturi într-o incintă a Biroului de Circumscripţie Electorală a Sectorului 1, pe sub nasul jandarmilor. Totul în tandem cu primărița furioasă de eșec, care a folosit imaginile pe Facebook pentru a lansa alerta de „fraudă” și pentru a cere renumărarea voturilor și, mai mult, reluarea alegerilor. Nici fostul primar Tudorache, de la Sectorul 1, n-a stat degeaba, cerând renumărare în prezența câtorva zeci de manifestanți. Verificările au arătat că imaginile erau de la numărarea propriu-zisă a voturilor, unde se găseau și observatorii partidelor. Autoritatea Electorală a respins, de altfel, toate solicitările de renumărare sau de repetare a alegerilor. Însă răspunsul lipsit de promptitudine al autorităților a dat spațiu speculațiilor, isteriilor și manipulării cetățenilor.

Mai puțin dedicate, dar prezente, aceleași televiziuni de nonștiri au avut grijă să lucreze la imaginea negativă a unor candidați din țară care puteau lua fața PSD-ului. Despre germanul Dominic Fritz, RTV a difuzat o așa-numită „corespondență” de la Timișoara, plină de prostiile folosite de contracandidații săi în campanie, fără o minimă verificare sau respectare a regulii jurnalistice de a asculta și cealaltă parte.

Publicul își poate pune întrebarea de ce ar face jurnaliștii jocul unor personaje politice care au creat în ani multă zarvă și puține rezultate bune, cum este Gabriela Firea. Ziarul Libertatea a publicat în mai multe rânduri cheltuielile nesăbuite dispuse de Firea pentru o publicitate care nu are justificare reală, anumite instituții arondate Primăriei, cum este Administrația Spitalelor și Serviciilor Municipiului București, nefiind în competiție de piață. Contractul-cadru prevedea aproape 5 milioane de lei de cheltuit între august 2019 și decembrie 2021 pentru spoturi TV, radio și multimedia pentru opt posturi TV (ProTV, Antena 1, Antena 3, Kanal D, România TV, B1 TV, Realitatea TV, Digi 24), promovarea radio – difuzarea spotului radio pe minimum 8 stații radio (Radio România Actualități, Digi FM, Kiss FM, Magic FM, Europa FM, Smart Radio, Radio Guerrilla, Radio ZU), promovarea online și difuzarea spotului în mediul online, minimum 11 site-uri (www.adevărul.ro, www.digi24.ro, www.a1.ro, www.antena3.ro, www.stiripesurse.ro, www.psnews.ro, www.cancan.ro, www.prosport.ro, www.ciao.ro, www.dcnews.ro, www.digisport.ro), iar o monitorizare citată de Libertatea a revelat că în plină campanie, în săptămâna 31 august – 6 septembrie au fost difuzate 635 de spoturi de reclamă, adică în medie de 20 de ori pe zi, cele mai multe, pe televiziunile Antena 3, Realitatea Plus, România TV, Digi24 și B1 TV. Sumele au intrat în companiile media, spre prosperitatea patronatului.

Ce i-ar face pe jurnaliști să țină isonul scandalurilor în beneficiul acestor personaje, să falsifice faptele, să transmită informații contrafăcute, să amplifice hărmălaia? Intră, oare, în buzunarul lor ceva din acești bani? De cele mai multe ori, nu în buzunarul jurnaliștilor de teren, care fac compromisuri doar pentru a-și păstra jobul. Poate buzunarul șefilor, bine plătiți pentru a sta cu biciul pe jurnaliștii din redacție să nu se abată de la linie, se mai umflă. Am văzut și cazuri de plecare a jurnaliștilor de la televiziuni sau publicații pe motivul clauzei de conștiință, fiindcă nu au vrut să încalce un principiu de valoare al jurnalismului: onestitatea. Din păcate, nu sunt covârșitoare aceste exemple. Pauperizarea presei și interesele politice ale patronilor produc efecte devastatoare prin abandonarea deontologiei profesionale.

 

Articol publicat şi în Revista 22.

 

Print Friendly, PDF & Email
Publicitate



Articole din aceeaşi categorie:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.