Un summit NATO care mulțumește pe toată lumea. Până și pe Rusia


Armand GosuÎn ultimii ani, Rusia și-a construit în puncte-cheie pentru NATO sisteme de excludere, aeriene, maritime sau terestre, care blochează accesul forței inamice în acele regiuni.

 

Mai toată presa din Noua Europă titrează: NATO, summit istoric, moment de cotitură… în subtitlu afirmându-se că deciziile întâlnirii la vârf de la Varșovia consolidează apărarea, în primul rând a țărilor din apropierea graniței cu Rusia. Drept probă care să întărească această concluzie sunt aduse documentele adoptate la summit, multe la număr și neobișnuit de lungi. Numai comunicatul final are 139 de paragrafe. Această risipă de cerneală se explică prin obsesia esticilor, deci a noilor parteneri ai NATO, pentru texte juridice, cât mai mari și cât mai stufoase. Așa au învățat de la tovarășii sovietici în anii ’50, iar aceștia, la rândul lor, au deprins meseria de birocrat de la funcționarii țariști, inspirați de două mari școli, cea germană și cea franceză.

Printre lungile paragrafe care fac fericită o capitală sau alta se ascund și deciziile militare importante, anume crearea a patru batalioane multinaționale în Polonia, Lituania, Letonia și Estonia. Paragraful următor, 41, al comunicatului anunță înființarea, la inițiativa românească, a unei brigăzi multinaționale cadru, iar pentru securitatea regională, se va evalua o prezență aeriană și navală întărite.

De vreme ce Rusia e foarte prezentă în documentele summit-ului, reacția Moscovei nu e defel pe măsura așteptărilor. Președintele Putin pare că și-a pierdut apetitul pentru declarații spectaculoase, astfel încât la 30 iunie, cu ocazia Zilei diplomației ruse, referindu-se la NATO, a constatat doar creșterea bruscă a exercițiilor militare, inclusiv în mările Neagră și Baltică, și a dat asigurări că Rusia nu va intra într-o nouă cursă a înarmărilor, ci se va dedica dezvoltării social-economice. Câteva zile mai târziu, cotidianul Kommersant a publicat un lung interviu cu Aleksandr Grușko, reprezentantul permanent al Rusiei la NATO. Acesta a făcut elogiul păcii și cooperării în Marea Neagră între puterile riverane. Moscova însă, afirmă Grușko, este neliniștită de prezența în Marea Neagră a forțelor neriverane, în primul rând a SUA, care „destabilizează”,afectează securitatea regională” și „strică stabilitatea strategică”. Nici măcar purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova n-a criticat summit-ul NATO. În conferința de presă de la 7 iulie, ținută chiar în Crimeea, pe fundalul valurilor din Marea Neagră, Zaharova a reproșat NATO că, în loc să se ocupe de terorismul internațional, se plânge de amenințarea rusească și a propus Occidentului să coopereze cu Rusia. Totodată, Zaharova a confirmat disponibilitatea Moscovei pentru o întâlnire în cadrul Consiliului NATO-Rusia, ce n-a mai funcționat după anexarea Crimeei de către Putin, ședință programată pentru 13 iulie.

La o zi după încheierea lucrărilor Consiliului NATO din 8-9 iulie, Zaharova a revenit cu un comunicat în care se spune că „partea rusă analizează deciziile Summit-ului de la Varșovia”, aceasta fiind varianta rusească a românescului „urmărim cu mare atenție și preocupare”. Ideea de bază: în loc să se uite spre Est, liderii NATO mai bine s-ar uita spre Sud, de unde vine amenințarea teroristă, și ar renunța să mai diabolizeze Rusia pentru a justifica măsurile militare adoptate.

Cum se explică tonul neobișnuit de delicat al Moscovei? Doar deciziile adoptate la Varșovia păreau să modifice echilibrul strategic, să revoluționeze descurajarea și apărarea în fața agresivității Rusiei. Păreau, pentru că în realitate impactul lor militar e scăzut. Deciziile luate la Varșovia contează, în primul rând, pentru opinia publică din Polonia și statele baltice, cele mai îngrijorate de pe urma anexării Crimeei și destabilizării Ucrainei. În februarie 2016, Rand Corporation a publicat un raport cu niște concluzii dramatice: capitalele baltice pot fi ocupate chiar și în 36 de ore; pentru descurajarea unei agresiuni rusești în țările baltice și Polonia sunt necesare minimum şapte brigăzi NATO (o brigadă are 4.000 – 5.000 soldați, deci în total circa 30.000 – 35.000), staționate aici. Deci, există riscul ca militarii din cele patru batalioane (4.000 de militari în total) decise la Varșovia, mai ales ai celor trei din țările baltice, să fie victime sigure în cazul unui atac rusesc.

Măsurile decise la Varșovia nu rezolvă dilemele de securitate ale balticilor, pentru că ele nu țin seama de creșterea eficienței Armatei ruse, rodul reformelor fostului ministru al Apărării, Anatoli Serdiukov, din perioada 2008 – 2012, care după 150 de ani a renunțat la conceptul „mobilizării întregului popor”, punând accentul pe unități de elită. Totodată, în Rusia, nu e nevoie de Parlament ca să aprobe operațiunile militare, astfel că viteza de luare a deciziei și viteza de desfășurare a trupelor fac ca tactica militară bazată pe elementul surpriză să fie foarte greu de contracarat.

Prioritatea, spun analiștii militari, nu era trimiterea de trupe, ci crearea de capacități care să combată instalațiile antiacces și de interdicție regională. În ultimii ani, Rusia și-a construit în puncte-cheie pentru NATO sisteme de excludere, aeriene, maritime sau terestre, care blochează accesul forței inamice în acele regiuni. Pentru Flancul Estic, trei sunt „cupolele“ antiacces: în Kaliningrad, acoperă țările baltice și, parțial, Polonia; în Crimeea, ține sub control întregul bazin al Mării Negre; în Latakia, Siria, amenință centrul și sudul Turciei, un important membru al NATO. De pildă, rachetele Iskander din Crimeea, cu o rază de 500 km, pot lovi Constanța, în vreme ce rachetele Kalibr’, cu rază de 1.500 km, pot ajunge la Ankara, Sofia, București, Budapesta, Varșovia, Vilnius, Kiev etc.

În aceste condiții, devine nerelevant dacă în brigada multinațională de la București vin 400 sau 500 de militari bulgari.

 

Articol publicat şi în Revista 22.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

1 Răspuns

  1. munteanu mircea mongolul spune:

    Cred ca autorul greseste.
    Summit-ul de la Varsovia nu a avut rolul de a neutraliza sistemele militare ruse. El a reiterat hotarirea NATO de a respinge orice atac rusesc asupra tarilor mici din zona. Unele foste parti ale URSS, altele "aliati" in Tratatul de la Varsovia. 
    De aici nedumerirea celor care privesc hotaririle politice ale aliantei.
    In fapt, NATO a asezat senzori militari directi. Fara a ameninta Rusia cu superarme, a atentionat-o foarte clar: daca atacati, ne loviti direct oamenii si vom ripsota direct. Vom fi in razboi, cu tot ce inseamna asta, fara a mai recurge la mecanismul politic de constatare a starii de beligeranta. Si eventualele codoslacuri ale spionilor rusi din conducerile tarilor NATO.
    Acest lucru a multumit tarile mici.
    Rusia rasufla usurata pentru ca NATO nu a pornit nici o cruciada pentru eliberarea Crimeei si Ucrainei de est. Si nici nu a luat nici o hotarire in privinta agresiunii sale. 
    Eficienta sistemelor anti NATO este ridicola, atita timp cat toata lumea stie ca B2 Spirit poate bombarda fara sa fie depistat. (Ca si rachetele de croaziera. Nu vorbim de rachetele intercontinentale…)
    Rachetel rusesti "operativ-tactice" pot atinge obiective din Romania sau alte tari apropiate, dar cu ce efect? Ce vor distruge? Nimic important economic sau militar. Dar vor oferi pretextul NATO sa distruga Rusia. Am impresia ca cineva e bolnav la cap, daca mai gandeste acum, la nivelul armamentului si tacticilor din ww2. 
    Prin urmare, NATO continua politica de presiuni economice, luind masuri militare ferme, de prevenire a unor eventuale atacuri. Ca si instalarea "Scutului". 
    NATO abia se instaleaza in zona si a reusit sa castige un spatiu urias. De la Rammstein la Kogalniceanu, e ceva. Fara un dolar cheltuit, fara un glont tras, fara un om mort. Rusia ar trebui sa mediteze mult mai mult la calea pe care o are de urmat. Revigorarea militarismului nu i-a adus nici un beneficiu material. Si nici nu se intrevede vreo posibilitatre viitoare. 
    Dimpotriva, numai masuri economice punitive, care ii ingenuncheaza economia si nivelul de trai. 
    Problema care se pune acum nu este cu privire la NATO. Problema este daca Rusia si Putin au inteles adevaratul mesaj. Si daca vor renunta la militarism, pentru o dezvoltare pasnica si colaborare economica. La Marea Neagra si in alte zone. Iar cooperarea asta pasnica nu se face cu noi rachete si baze militare. Sau cu noi submarine aduse in MN. 
    In rest, sunt lasati sa fiarba la foc mic, in propriul suc. Pina vor sucomba sau exploda. Sau vor schimba de drum. "
    Asteptam cu interes, cel de-al XIV-lea Congres"……

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.