Educaţia, cel mai bun exemplu pentru neputinţa coaliţiei de guvernare de a face reforme

Învăţământul este acum exact în situaţia în care l-au lăsat guvernările PSD. Nici Guvernul Orban, nici Guvernul Cîţu n-au catadicsit să vadă dacă trebuie schimbat ceva. Au aşteptat, probabil, România Educată a preşedintelui Iohannis, care a adus o „viziune”, pentru anul 2030. Şi până atunci ce facem? Stăm pe loc? Rezultatele examenelor din vara aceasta ne arată situaţia proastă în care se zbate educaţia la noi.

Şi nimeni nu întreprinde nicio măsură. Cea mai simplă soluţie ar fi fost revenirea la forma iniţială a Legii Educaţiei Nationale din 2011, legea Miclea-Funeriu, prin eliminarea distorsiunilor aduse de Guvernele PSD. Şi completarea ei cu ce era necesar dupa scurgerea a 11 ani. În locul acestei soluţii simple si eficiente, o luăm de la început cu o nouă lege a Educaţiei, ca în legenda mesterului Manole. Un bilanţ al educaţiei din ultimul an:

Evaluarea Naţională.

Elevi înmatriculaţi în clasa a VIII-a: 147.650;

Elevi înscrişi la examen: 131.177;

Elevi prezentaţi la examen: 123. 122;

Elevi care au luat peste 5 la matematică: 83.000.

Din cei 147.650 elevi înmatriculaţi în clasa a VIII-a, 24.500 nici nu s-au prezentat la examen. Oare de ce? Erau elevi „virtuali”, înscrişi în scripte, dar de fapt inexistenţi în şcoală? N-au avut curaj să vină la examen, ştiindu-se nepregătiţi? Nimeni nu ştie exact situaţia reală din şcoală. Şi asta, în era digitalizării, în care este foarte simplu să urmăreşti efectivele de elevi. Dacă vrei. Dacă nu, laşi să plutească ipocrizia, mistificarea şi minciuna. Să creadă cine vrea ce vrea. Dar de plătit, contribuabilii plătesc salarii şi întreţinere pentru 147.650 de elevi. Este corect acest aranjament? Aceşti 24.500 de elevi sunt consideraţi în abandon şcolar?  17% doar la acest nivel?

O altă concluzie este aceea  că 44% dintre elevii înmatriculaţi în clasa a VIII-a nu ştiu cele patru operaţii şi formule simple de geometrie. Şi  testele PISA ne dau aceeaşi situaţie: 44% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, iar la matematică suntem pe ultimul loc în Europa. An de an înregistrăm aceleaşi rezultate proaste. Cu toate acestea, nimeni nu caută cauze şi soluţii. De mulţi ani băltim în aceeaşi situaţie tulbure, absolut inacceptabilă, şi nimeni nu mişcă un deget. Deşi, cu o educaţie precară vom avea un nivel de trai şi de dezvoltare a societăţii la fel de precare. De 30 de ani constatăm acelaşi lucru şi degeaba.

Bacalaureatul

Elevi din seria curentă, existenţi în ani terminali: 148.000;

Elevi înscrişi la Bac: 114.136 (34.000 de elevi nu s-au înscris la examen);

Elevi prezenţi la examen: 110.358;

Elevi reuşiţi la examen: 81.350.

Prima întrebare majoră ar fi trebuit să fie: de ce 34.000 de elevi nu s-au înscris la examen? Tăcere totală. Nici ministrul Educaţiei, nici premierul, nici vreun alt official nu oferă vreo explicaţie. Ar fi vorba tot de elevi „virtuali”? Elevi corigenţi? Nu s-au simţit capabili să ia examenul? Nimeni nu ştie. Raportat la numărul de elevi existenţi în ani terminali, avem un procent de promovare la Bac de 55%, nu 73,9% cât se laudă ministerul. An de an, ministerul stabileşte procentul de promovare raportat doar la cei prezenţi la examen, când e clar că cei neprezentaţi nu s-au simţit în stare să ia examenul. Iar societatea a plătit pentru ei la fel ca pentru cei prezentaţi. De ce să-i ignorăm atunci? În ultimii ani peste un milion de elevi au făcut liceul degeaba şi nimeni nu-şi pune întrebări, nu caută soluţii. Situaţia şi mai alarmantă o găsim la rezolvarea contestaţiilor. După cele 56.000 de contestaţii depuse, la 53.000 s-a modificat nota, uneori  şi cu 4 puncte. Adică în 95% dintre contestaţii. În ciuda faptului că profesorii au avut un barem de corectare, vedem că s-a corectat „după ureche”. Nu am văzut analizate cauzele şi soluţiile pentru această situaţie aberantă. Mai presus de orice. Elevii buni şi foarte buni, care n-au avut acces la învăţământul online, şi nici bani de meditaţii, şi care nu s-au prezentat sau au picat examenele de absolvire, cu ei ce facem? Să-i ia pe conştiinţă ministrul Cîmpeanu!

Concursul de titularizare în învăţământ

Este cel mai recent concurs în învăţământ, cu rezultate la fel de proaste.

Candidaţi înscrişi la examen: 34.120;

Candidaţi prezentaţi: 27.300;

Candidaţi care s-au retras din săli: 2200;

Lucrări corectate: 25.000;

Note peste 8, necesare pentru titularizare: 44,47%.

Cum e profesorul, aşa este şi elevul!…

Concluzii

Cifrele nu mint. Aceasta este situaţia din învăţământul românesc. În Germania anilor 2000, a fost o amplă dezbatere naţională, s-au căutat cauze şi soluţii, pentru că ţara s-a clasat la jumătatea clasamentului PISA. În România, deşi ţara s-a clasat ultima din Europa, n-au existat dezbateri, nu s-au căutat cauze şi soluţii. Cum arată şcoală azi, aşa va arăta societatea mâine. Sau: fiecare societate are soarta şi conducătorii  pe care îi merită.

Articol publicat şi în Adevărul.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News