Centenar Toma Arnăuțoiu, un simbol al rezistenţei anticomuniste

Toma Arnăuţoiu. Sursă foto: Ziarul Lumina

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Toma Arnăuțoiu, liderului Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara, judeţul Argeș, executat de comunişti la închisoarea Jilava, în 1959. Fiica acestuia, Ioana Voicu-Arnăuțoiu, născută în ascunzătoarea din munţi a partizanilor anticomunişti, organizează, în câteva oraşe din ţară, printre care şi la Timişoara, un eveniment în memoria tatălui său.

Ioana Voicu-Arnăuţoiu. Foto: ICR

Pentru a marca Centenarul Toma Arnăuțoiu (14 februarie 1921- 18 iulie 1959), fiica acestuia, Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu, împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România organizează un eveniment educativ-cultural. Proiectul, demarat în 2021, se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă şi de istoria comunismului în România. Evenimentul include un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică, intitulat Cântecul Memoriei, susţinut de Ioana Voicu-Arnăuțoiu la vioară și de Cristina Chirvasie, recitator, şi proiecţia filmului Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă, în regia Cristinei Chirvasie, urmate de discuții cu publicul.

Evenimentul va fi organizat în opt oraşe din ţară, după următorul program: Pitești, 9 mai, ora 13, la Filarmonică; Drobeta-Turnu Severin, 10 mai, ora 11, la Palatul Culturii „Teodor Costescu”; Timișoara, 11 mai, ora 11, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn”; Oradea, 12 mai, ora 17, la Cetatea Oradea, Corp E, etaj 1; Cluj-Napoca, 13 mai, ora 13, la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”; Făgăraș, 14 mai, ora 17, la Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”; Brașov, 15 mai, ora 15, în Aula Universității „Transilvania”; București, 16 mai, ora 16, la Filarmonica „George Enescu”.

Cristina Chirvasie

Toma Arnăuțoiu a fost ofițer de cavalerie și a luptat în cel de al Doilea Război Mondial pe frontul de vest, între anii 1944-1945, fiind grav rănit în luptele din Ungaria. Revenit în activitate, a făcut parte din Regimentul de Gardă Călare al Palatului Regal şi s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc, al cărui membru a fost între anii 1946-1947. După instaurarea regimului comunist, deși decorat pentru faptele sale pe front, a fost trecut în rezervă în 1947, pe criterii politice. În primăvara-vara anului 1949 a fost adjunctul lui Gheorghe Arsenescu, liderul organizaţiei „Haiducii Muscelului”. Apoi, între anii 1949-1958 a fost liderul Grupului de rezistență de la Nucșoara, cel mai longeviv grup de rezinstenţă anticomunistă care a acționat în sudul Munților Făgăraș. Din grup au făcut iniţial parte 16 membri, dintre care patru femei. Oparte dintre ei au fost arestaţi sau omorâţi în confruntările cu Securitatea. Au rezistat timp de nouă ani, ascunşi în munţi, fraţii Arnăuţoiu, Toma şi Petre, soţia lui toma, Maria Plop, şi Constantin Jubleanu.

În noaptea de 19 spre 20 mai 1958, potrivit paginii web tomaarnautoiu.ro, fraţii Arnăuţoiu au fost prinşi după ce au fost atraşi într-o capcană de către un fost coleg de şcoală al lui Toma, Grigore Poenăreanu, în baza unui plan făcut cu aprobarea şefului Direcţiei Securităţii Piteşti, Nicolae Pleşiţă. Când fraţii Arnăuţoiu au ieşit din ascunzătoare pentru a ridica unele lucruri de la Grigore Poenăreanu, au primit ţuică cu tranchilizante, pentru a putea fi capturaţi de trupele de securitate care fuseseră pregătite în zonă. Imediat după aceea, Securitatea a ajuns şi la ascunzătoarea în care rămăseseră Maria Plop şi fiica sa şi a lui Toma Arnăuţoiu, Ioana, şi Constantin Jubleanu, acesta fiind ucis într-un schimb de focuri cu Securitatea. Maria Plop şi fetiţa sa, născută în 1956, în ascunzătoarea din munţi, au fost duse la sediul Securităţii din Piteşti, de unde, după o anchetă de un an, au fost transferată la Jilava, cu o sentinţă de închisoare pe viaţă. Toma şi Petre Arnăuţoiu au fost condamnaţi la moarte și, în 18 iulie 1959, executaţi prin împuşcare, împreună cu alți 14 condamnați, la închisoarea Jilava. Părinţii fraţilor Arnăuţoiu, Laurenţia şi Ion, au primit sentinţe de 18 şi, respectiv, 10 ani de temniţă grea. La fel ca Maria Plop, şi ei au murit în închisoare. Sora fraţilor Arnăuţoiu şi sătenii care i-au ajutat au fost şi ei condamnaţi, fiind eliberaţi în 1964. Ioana, fiica Mariei Plop şi a lui Toma Arnăuţoiu, a fost dusă la un orfelinat, în 1959, şi adoptată după doi ani de o familie din Bucureşti. A aflat cine sunt părinţii săi abia după 1989.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News