„Dacă aș fi fost terapeut, aș fi inventat tratamentul prin râs, aș fi cultivat iubirea pentru viață cu toată bucuria”. Nu a ajuns terapeut pentru că a intrat la Regie de teatru. Câţiva ani mai târziu, când a preluat conducerea...
Este pasionat de arta contemporană, pasiune din care s-a născut un proiect care a contribuit, în ultimii ani, la transformarea Timişoarei într-o capitală a artei vizuale: Bienala Art Encounters, pe care o organizează din 2015. Din aceeaşi pasiune a devenit...
12 ani a fost solistă a Operei de Stat din Viena – locul unde, spune, fiecare spectacol este memorabil –, evoluând doar în acea perioadă în peste 400 de spectacole, pe mari scene ale lumii, sub bagheta dirijorală a unor...
Nu s-a visat actor, dar a devenit actor, cu zeci de roluri jucate pe mari scene din ţară şi din Ungaria, multipremiat în ţară şi în străinătate, „contaminat incurabil” de teatru. Când, în urmă cu mai mult de 30 de...
Cântă la violoncel de aproape 70 de ani, urcând în timpul acesta pe foarte multe mari scene ale lumii din Europa, SUA, America de Sud, extremul Orient, iar timp de peste 35 de ani, ca reprezentantă a Orchestrei Internaţionale a...
Când auzi rostit numele Jecza, te gândești la trei oameni, toți parte a scenei artei contemporane: proeminentul sculptor Péter Jecza, Sorina Jecza, manager cultural, galerist, editor, și Andrei Jecza, galerist și curator. Și, implicit, la Galeria de artă care poartă...
Suzana Fântânariu este supranumită „doamna gravurii contemporane românești”, deși cu aceeași ușurință și cu același talent desenează – o face şi în pastel, şi în tuş, și în creion –, fiind totodată, și creatoarea unei estetici speciale a cărții-obiect. În...
În căutarea României. O aventură personală din ’65 până azi (Humanitas, 2023) este titlul recentului volum de memorii al istoricului englez Dennis Deletant. De peste 50 de ani trecuţi de la prima vizită, când a venit aici să studieze limba...
Consiliul Europei a aşezat Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet într-un panteon al memoriei, plasându-l între primele trei locuri ale memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz şi de Memorialul Păcii din Normandia. Anul acesta se...
Margareta Docea, născută Schannen, în 1942, la Periam, se numără printre cei aproape 44.000 de oameni din zona de vest şi sud-vest a Românie pe care regimul comunist i-a catalogat drept „foşti moşieri, chiaburi, capitalişti, exploatatori” şi i-a deportat în...
Este nu doar unul dintre oamenii sub ochii cărora s-a scris Istoria, în 1989, ci și unul dintre cei care au contribuit la scrierea ei. A participat la revoluţia din decembrie 1989, este unul dintre fondatorii Societăţii Timişoara şi unul...
Vasile Bănescu este primul purtător de cuvânt laic al Patriarhiei Române, de după 1989. Este un intelectual creştin, pro-european, cu studii de Teologie în ţară şi în Occident, care apără cu aceeaşi fermitate şi valorile creştine, şi pe cele occidentale,...
În plin comunism, în anii ’80, a plecat definitiv din ţară. Părinţii săi erau în căutarea unui tratament pentru el, care acasă nu îi putea fi oferit. Deşi iniţial Elveţia fusese ţara prin care trebuia doar să treacă pentru a...
Formează un cuplu nu doar în viață, ci, de aproape 30 de ani, și pe scenă. I-a adus la aceeași claviatură un bis care le-a fost cerut după un recital în Germania unde fiecare cântase solo. De atunci, recitalurile de...
S-a întors în ţară după ce a profesat, timp de zece ani, la Spitalul de Neurologie și Neurochirurgie „Pierre Wertheimer” din Lyon, unde a ajuns cu o bursă. „Am plecat ca să mă întorc. Ideea a fost să mă formez...
De peste 50 de ani, de la absolvirea Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, Ida Jarcsek-Gaza este pe scena Teatrului German din Timişoara, dar joacă cu aceeaşi naturaleţe şi roluri în limbile maghiară şi română. Pe scenă însă are...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
