Memorialul Revoluției din Timișoara găzduieşte, în perioada aceasta, expoziţia itinerantă Fenomenul Piteşti. Adevărata faţă a comunismului în România, care prezintă nu doar cronologia procesului de „reeducare” prin tortură făcut de comunişti, la Piteşti, în anii 1949-1951, ci şi mobilier de...
Un episod sordid din istoria comunismului – întins pe decenii, din perioada sovietizării ţării până la sfârşitul anilor ’80 – a fost vânzarea de etnici germani şi evrei. Asta, în condiţiile în care, prin lege, părăsirea definitivă a ţării era...
La sfârşitul acestei săptămâni, în Rusia vor fi alegeri prezidenţiale, Vladimir Putin candidând pentru un nou mandat. Ce poate urma după acest scrutin, ce se poate întâmpla anul acesta pe frontul din Ucraina şi cu ce urmări? L-am invitat pe...
În preajma anivesării a 34 de ani de la semnarea Proclamaţiei de la Timişoara, Societatea Timişoara îi va decerna Lidiei Bradley-Gheorghiu, fondatoarea platformei Memoria.ro, Premiul „Punctul 12 al Proclamației de la Timișoara” pentru anul 2023. Un premiu acordat pentru pentru...
Gabriel Bebeşelea este un dirijor care a făcut carieră internaţională de foarte tânăr. De altfel, a uimit şi publicul, şi critica muzicală prin performanţele pe care le-a avut la scurt timp după absolvirea Conservatorului. În 2011 devenea cel mai tânăr...
A fost ministru de Externe, director al Serviciului de Informaţii Externe, în două mandate, şi premier. De aproape zece ani, însă, se dedică exclusiv carierei academice naţionale şi internaţionale. În conexiune cu aceasta a înfiinţat de curând, la Bucureşti, Centrul...
Este scriitor – autorul a peste 20 de volume de critică, istorie literară și eseu –, unul multipremiat, profesor universitar, manager cultural, dar și unul dintre intelectualii de vârf ai României care, de peste 30 de ani, pledează public pentru...
22 decembrie 1989 este data la care o grupare politico-militară ante-constituită, formată în jurul lui Ion Iliescu, a preluat puterea în România printr-o lovitură de stat militară. Este momentul în care la nivelul întregii ţări a fost declanşată o amplă...
De peste 50 de ani Helmut Stürmer este „un comis-voiajor în d-ale artelor”, cum se autodefinește. În tot acest timp a lucrat cu regizori foarte mari, printre care Liviu Ciulei, Alexandru Dabija, David Esrig, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Lucian Pintilie,...
În acest în care Timişoara este Capitală Europeană a Culturii, privirile iubitorilor de artă, de cultură au fost îndreptate mai cu seamă spre Palatul Baroc, splendida şi impozanta clădire de secol XVIII care adăposteşte Muzeul Naţional de Artă Timişoara, cu...
Duminică, 19 noiembrie, la Ateneul Român, va avea loc Gala „Monica Lovinescu”, punct culminant al evenimentelor pe care Gabriel Liiceanu și Humanitas le dedică Centenarului Monica Lovinescu. Pentru Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Gabriel Liiceanu a fost „prietenul dobândit la...
Ernest Wichner este unul dintre scriitorii de limbă germană membri ai Grupului de Acțiune Banat / Aktionsgruppe Banat, înființat la Timișoara, la începutul anilor anii ’70, și intrat în vizorul Securității. Pentru că ceea ce făceau acei tineri scriitori în...
Ovidiu Andriş provine dintr-o familie de muzicieni, astfel încât din copilărie a făcut, la rândul său, muzică, întâi vioară, apoi percuţie, pendulând o vreme între cea clasică şi jazz. Din adolescenţă a avut însă ambiţia de a o face...
A venit în Teatrul German de Stat Timişoara, simţind o chemare a acestui loc. Se întâmpla în urmă cu 25 de ani. Între timp a devenit directorul teatrului, reuşind să atragă nu doar publicul de nişă, etnicii germani, ci un...
Regizorul și scenaristul Cristian Mungiu a publicat de curând biografia basarabeană a bunicii sale materne, Tania Ionașcu, o victimă, una dintre mult prea multele, ale marii istorii. Viața ei și familiei sale s-a schimbat definitiv, în mod dramatic, în 28...
De la şapte ani, când a interpretat Messa Leopoldină, ca sopran, pentru Cristian Rudic importantă a devenit doar muzica. Totuşi, deşi învăţase notele înaintea literelor, deşi a crescut cu muzică şi a făcut muzică, fiind un copil al Filarmonicii din...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
