Author: Mihai Maci

0

Epoca lui Nimeni

Cu greu și-ar putea imagina cineva, astăzi, pasiunile electorale din alte vremuri. Cum le-am putea povesti tinerilor de clivajul – care străbătea uneori și familiile – dintre Iliescu și Coposu sau, mai apoi, dintre Iliescu și Roman? De hotărârea cu...

0

Substituirea

Ideea de bază a Holocaustului era aceea a memoriei: să nu uităm și să nu repetăm. Ideea fundamentală a denunțării colonialismului e cea a revanșei: să răsturnăm polii lumii.   Continuarea ofensivei israeliene în Gaza a avut și acest (oarecum...

0

Noua vrăjitorie și metamorfozele revoluției

În vremuri normale, politica internațională nu e un subiect de interes public. Grupuri restrânse, ținând de Ministerul de Externe, Armată, serviciile secrete, institute de istorie sau de geografie economică ori firme de consultanță se ocupă de probleme care nu spun...

0

Diaspora. Speranță și dezamăgire

Cel mai surprinzător – și mai amplu – fenomen care ne-a afectat în ultimele trei (și, în particular, două) decenii a fost migrația de masă a românilor în străinătate.   Într-un fel, era previzibilă: după decenii de claustrare forțată, oamenii...

0

Înainte de răspunsuri, întrebările

Spre surprinderea mea, textul Și ce dacă nu știu?!, publicat de mine în urmă cu o lună pe această platormă, a avut o audiență remarcabilă și a constituit (spre bucuria mea) punctul de plecare al unei dezbateri despre problemele școlii...

0

Monopolul și alternanța

Alternativa nu se naște de la sine; ea trebuie construită. Încet, cu perseverență și, uneori, „împotriva oricărei speranțe”. Dar trebuie construită.   Una dintre problemele orașului în care trăiesc este aceea a pâinii. A „pâinii celei de toate zilele”. Cea...

0

Adevărul autentificat cu viața

Ceea ce ne-a arătat Alexei Navalnîi e faptul că, în vremuri de criză, speranța fără determinare nu duce nicăieri. Și că adevărul, dacă nu e autentificat cu viața, nu ne deschide porțile libertății.   Alexei Navalnîi știa – de la...

11

„Și ce dacă nu știu?!”

O dată la câțiva ani – pe vremuri la trei sau patru, acum și la doi ani – le dau studenților, pentru examen, o lucrare scrisă…   În general, prefer examenele orale (chiar dacă sunt destul de dificile în anii...

0

Dispariția spațiului public

Lumea noastră s-a scindat în două clase distincte: cei care hotărăsc și cei care execută. Numai că între ele nu domnește încrederea pentru ce hotărăsc cei abilitați să realizeze ceilalți, ci, dimpotrivă, e o neîncredere funciară ce are ca efect...

1

România funcționarilor va vota

Candidatul la prezidențiale va fi cel care-i va semăna cel mai mult lui Klaus Iohannis. Adică va vorbi la nesfârșit de schimbare și de reformă, dar toată lumea va ști că nu va face nimic.   Poate părea straniu, însă...

0

La sfârșit de an

Democrațiile se prăbușesc ușor, dat fiind că încrederea oamenilor în cei care-i conduc și în rațiunile pe care aceștia le invocă fluctuează de la un moment la altul și declină în timp.   Se cuvine ca, acum, când se încheie...

0

Politica TikTok

Narativul cu victimă e un unificator eficient. Persoane care n-au nicio altă preocupare în afară de distracție descoperă – cu o anumită uimire – că nu sunt singure; că o mulțime la fel ca ele împărtășește aceleași convingeri legate de...

5

Dezastrul învățământului românesc

Noi deducem din faptul că „cei mai buni” înving, că cei care înving sunt „cei mai buni”. Iar când e vorba de competiția în care se decid învingătorii, aici regulile sunt facultative și fiecare-și potențează latura cea mai agresivă și...

0

Inflația de inițiative civice

De ceva timp, au început să apară în spațiul public varii inițiative civice (pornind – în general de la intelectuali) a căror menire ar fi aceea de-a aduna societatea civilă în jurul unor platforme de idei și, implicit, de-a o...

0

Nevoia de ideologie și ascensiunea AUR

AUR nu e un partid conservator, ci unul revoluționar. Cam așa ca anarhiștii secolului al XIX-lea și legionarii secolului XX. Și unii, și ceilalți sunt creații ale unor politici mărginite și falimentare.   Oamenii au tot timpul nevoia de a...

2

Cazul inginerului Ursu. Și cazul României

Ce ne spune acest film? Că inginerul Ursu e o rană a conștiinței noastre democratice. Și că faptul de a i se face dreptate e un imperativ.   Am văzut și eu, cu ocazia TIFF-ului de la Oradea, filmul dlor...