PSD şi PNL, într-un impas cu riscuri pe termen lung
Cine iese primul de la guvernare: PNL sau PSD? La modul în care este conceput, pachetul de măsuri fiscale necesare pentru a acoperi imensul deficit bugetar – măsuri nepopulare şi pentru mediul bugetar, şi pentru cel de afaceri – pare că nu le va permite celor două partide să vâslească în aceeaşi barcă spre 2024. Dar nici alternativele pe cont propriu, în caz de alegri anticipate, nu sunt nici atrăgătoare pentru aceste partide, nici liniştitoare pentru societate.
Conceput sub ameninţarea riscului de a pierde fondurile europene, pachetul de măsuri fiscale – care urmează să genereze o creştere a veniturilor la buget şi vizează atât reducerea cheltuielilor bugetare şi reforma administrativă, cât şi măsuri fiscale aplicabile mediului de afaceri – a creat tensiuni mari în coaliţia de guvernare. Pentru că sunt şi măsuri nepopulare pentru mediul bugetar, care se teme că-şi pierde din sporuri şi sinecuri, şi pentru cel de afaceri, ameninţat cu o împovărare suplimentară pe care unele firme e posibil să nu o poată duce, ceea ce va genera un alt şir de probleme resimţite în câteva luni la nivel de societate.
În încercarea de a se disculpa pentru măsurile pe care urmează să le ia Guvernul, PSD acuză PNL şi USR pentru situaţia de deficit excesiv în care a ajuns România, prefăcându-se însă că “uită” de dezmăţul pe bani publici din epoca Dragnea-Dăncilă, de măririle salariale fără acoperire reală, de angajările fără număr la stat, mai cu seamă a clientelei de partid. Practic, acum, PSD sub conducerea lui Marcel Ciolacu trebuie să repare – cu costuri electorale încă nu se ştie cât de mari – ceea ce a făcut tot PSD, sub conducerea lui Liviu Dragnea.
Sunt tensiuni mari între cele două partide, negocieri fără rezultat momentan şi, în paralel, ameninţări cu ieşirea de la guvernare. Aşa că întrebarea acestor zile este: cine iese primul de la guvernare, PSD sau PNL? După ce la începutul săptămânii, premierul Marcel Ciolacu ameninţa cu depunerea mandatului în cazul în care PNL nu susţine măsurile ce vizează mediul economic, ulterior voci din PNL cer şi ele ieşirea de la guvernare în cazul în care aceste măsuri vor fi păstrate în ordonanţa de urgenţă care se pregăteşte.
Şi într-un caz, şi în celălalt se va ajunge, cel mai probabil, la alegeri anticipate. Un scenariu de care ambele partide ar trebui să se ferească. Cel care face primul pasul în lateral ar putea câştiga puţin, oprind o pierdere suplimentară de voturi, dar la scorul pe care îl au în sondajele privind intenţia de vot şi PSD, şi PNL – 28,7 la sută – PSD, 20,1 la sută – PNL, conform unui sondaj INSCOP din luna iulie – nu au nicio şansă să facă majorităţi parlamentare, să guverneze de unul singur.
Cu cine se va coaliza PSD pentru a guverna, pentru a avea majoritate în Parlament, în caz că vor fi alegeri anticipate şi le va câştiga? Cu PNL, de care tocmai s-a despărţit? Ar fi ilogic, după acest “divorţ”. Cu USR? Pare greu de crezut, dar pot exista suprize, mai ales că nici acest partid nu e pe roze, imaturitatea politică aducându-l la 12,1 la sută. Cu AUR, partid cu derapaje ultranaţionaliste, populiste, suveraniste, antioccidentale, cu voci care susţin RoExit? S-ar compromite definitiv. Totuşi, PSD a mai făcut, în istoria sa, alianţe cu partide ultranaţionaliste, PRM, PUNR şi PSM. Cu cine se va coaliza PNL pentru a guverna, pentru a avea majoritate în Parlament, în caz că vor fi alegeri anticipate şi el va câştiga? Un scenariu greu de luat în calcul. Există măcar conturat un pol de putere format din partide democratice (excluzând orice colaborare cu extremiştii) care să se coalizeze pentru a câştiga alegeri şi a guverna apoi împreună? Eu nu ştiu de vreun acord, nci măcar de discuţii între USR, Forţa Dreptei, PMP (cât a mai rămas). Cu AUR? Ar urma o compromitere definitivă.
Singura variantă raţională este ca PSD şi PNL să rămână împreună la guvernare, în această alianţă – la nepotrivirea, la toxicitatea căreia trebuia să se fi gândit cu mai mult timp în urmă… – şi să găsească soluţii care să nu atragă după sine nici pierderea fondurilor europene, dar nici să îngenuncheze mediul de afaceri. Altfel, riscul ca extremiştii de la AUR să ajungă la putere e foarte mare, iar riscurile la adresa democraţiei, inclaculabile.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News