PSD, marele perdant al referendumului pentru familie

Eşecul referendumului pentru familie este, într-un efect de bumerang, o lovitură în plex pentru Liviu Dragnea şi, implicit, pentru PSD. Ceilalţi actori care l-au susţinut, fie Biserica, fie partide politice din Opoziţie, sunt perdanţi colaterali.

Trei, apreciez, au fost cauzele majore care au dus la eşecul referendumului pentru familie: dezinteresul publicului faţă de subiect, efectul de bumerang al confiscării temei de către Liviu Dragnea şi, nu în ultimul rând, teama de a falsifica rezultatele.

Dezinteresul publicului. Procentul de 20,41%, care înseamnă o prezenţă la urne de puţin peste 3,7 milioane de oameni, a invalidat referendumul pentru familie. Nu e clar cât a fost indiferenţa electoratului faţă de subiectul propus – dat fiind faptul că legislaţia actuală nu permite nici căsătoria, nici uniunea civilă între persoanele de acelaşi sex – şi cât faptul că tema nu a mobilizat oamenii la urne din cauza modului ambiguu în care a fost ambalată. Dezinteresaţilor li s-au adăugat cei care au boicotat referendumul, fie din motive personale, fiind vizaţi de o prezumtivă modificare a Constituţiei, fie la apelul USR şi al Mişcării pentru România.

Confiscarea temei de către Liviu Dragnea. Poate cea mai importantă cauză a eşecului o reprezintă acapararea de către Liviu Dragnea şi PSD a acestei teme, iniţial o iniţiativă a unor ONG-uri care au adus tema în discuţie în urmă cu aproape trei ani, în mai 2016 Coaliţia pentru Familie anunţând strângerea a trei milioane de semnături pentru schimbarea definiției căsătoriei din Constituție şi depunând la Senat o propunere legislativă care prevedea că familia se întemeiază în urma căsătoriei între un bărbat și o femeie.

Fără niciun argument logic, recent subiectul a fost repus intempestiv pe agenda publică de către liderul PSD, Liviu Dragnea. Calculul său pare să fi fost simplu: încercarea de a-şi recâştiga capital politic. O dată, distrăgând atenţia publică de la efectele represiunii Jandarmeriei din 10 august şi, astfel, estompându-le puţin, evenimente pe care el şi PSD sunt ameninţaţi că le vor deconta electoral cu vârf şi îndesat. A doua oară, prin ricoşeu, dezbinând, previzibil de altfel, Opoziţia şi electoratul acesteia. Apoi, de a folosi rezultatul referendumului – estimat un succes şi, deci, o demonstraţie de forţă – ca trambulină spre aministie. Aministia proprie.

Decizia sa a avut, însă, efect de bumerang. Pentru că, în momentul de faţă, pare sortit eşecului orice proiect este asociat cu Liviu Dragnea şi PSD – pe care opinia publică îi percepe, de aproape doi ani, ca fiind implicaţi exclusiv în iniţiative ce vizează salvarea de la puşcărie a liderului PSD, pentru care sluţeşte legi şi conturează public profilul unor duşmani imaginari, în lupta cu care Puterea împinge instituţii ale statului. Să nu uităm că, după evenimentele din 10 august, PSD a mai pierdut simţitor la nivelul încrederii publice, ajungând la 31%, cu opt procente mai puțin decât a avut în iunie, iar Liviu Dragnea, la 4%, un procent umilitor şi periculos pentru cariera sa politică. Apoi, de dată recentă, Liviu Dragnea are duşmani declaraţi pe faţă în propriul partid, unii, contestatari foarte influenţi, care ar fi putut mobiliza la urne populaţia, dar nu au făcut-o.

În plus, Liviu Dragnea declara, de săptămâni întregi, că PSD susține referendumul, al doilea om în partid, Viorica Dăncilă, şi Guvernul au luat oficial distanţă şi nu s-au implicat pe faţă într-o campanie de susţinere; dna Dăncilă chiar a dat asigurări în acest sens, la Bruxelles. Declaraţia sa a venit însă nu de la sine, ci după critici aduse PSD de către voci din Partidul Socialiştilor Europeni care le-au cerut social-democraţilor români să nu susţină acest referendum, familia tradiţională fiind o temă a unui partid conservator, nicidecum a unuia de centru-stânga. Neconcordanţa acesata între social-democraţii români şi cei europeni pare să fi contribuit, şi ea, la degringolada din rândul votanţilor PSD.

Teama autorităţilor de a falsifica rezultatele. Deşi cu puţin timp înainte de referendum, Expert Forum îşi exprima îngrijorarea faţă de o posibilă fraudă cu acte în regulă – avertizând că ordonanța prin care s-a modificat Legea referendumului nu doar că permite desfăşurarea timp de două zile, dar creează premisele fraudei şi, în plus, că lipseşte sistemul electronic de monitorizare de prevenire a fraudelor –, nu au fost, totuşi, reclamate incidente majore, nici suspiciuni de fraudă. Condamnarea la doi ani cu suspendare a lui Liviu Dragnea, pentru fraude comise la Referendumului din 2012, a deschis, se pare, ochi în rândul celor care ar fi putut face nişte artificii penale cu cifrele.

Ce a rămas în urma acestui referendum, în afara înfrângerii lui Liviu Dragnea şi, implicit, a PSD? Efectele imediate şi palpabile sunt o cheltuială de circa 35 de miliarde de lei, considerată inutilă, şi o dezbinare a populaţiei, multă ură fiind revărsată, din ambele tabere, în spaţiul public, în ultima perioadă.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News