Presa din Arad, plagiatoarea Lile și PR-ul


De mai mulți ani, fața cultural-educativă a Aradului este pătată de prezența și prestația doamnei rector, plagiatoare în serie, aleasă pentru al treilea mandat.

 

Definițiile de manual ale misiunii presei spun fără excepție că jurnalistul servește interesul public. În accepțiune juridică, interesul public este „acel interes care implică garantarea și respectarea de către instituțiile și autoritățile publice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute de Constituție, legislația internă și tratatele internaționale la care România este parte, precum și îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficienței, eficacității și economicității cheltuirii resurselor”. Jurnaliștii operează cu informația de interes public, punând la treabă spiritul critic pentru a dezvălui faptele care afectează viața cetățeanului. Publicul așteaptă de la mass-media investigații despre corupție, impostură, incompetența celor care conduc guverne și instituții.

În ultimele câteva săptămâni, Aradul a fost subiect central pentru mass-media după ce Consiliul Național de Etică-CNECSDTI a emis hotărârea de a o sancționa pentru plagiat multiplu prin retrogradare și mai multe interdicții pe Ramona Lile, rector la Universitatea „Aurel Vlaicu”, universitate de stat din Arad. Au relatat despre acest subiect lansat de revista „22” G4Media, Adevărul, edupedu.ro, Newsweek, Digi24, PressHub, news.ro, precum și mai multe publicații din țară, ca Jurnalul de Argeș, Știri din Banat, Evenimentul Zilei de Transilvania, ebihoreanul.ro, Banatul azi, Ziarul de Iași ș.a.

De ce ar fi acesta un subiect de interes public? Fiindcă dezvăluie incompatibilități majore în conducerea unei instituții de educație: furt intelectual și impostură. În plus, CNECSDTI a aplicat o sancțiune fără precedent. O universitate este în orice oraș un angajator important. Universitatea „Aurel Vlaicu” avea în 2019, conform unui raport de pe site, aproximativ 330 de angajați, din care 64% personal didactic, 26% personal auxiliar și 10% personal nedidactic. Cetățenii trebuie să afle ce se întâmplă acolo. De asemenea, reputația orașului este legată inclusiv de performanțele universității. De mai mulți ani, fața cultural-educativă a Aradului este pătată de prezența și prestația doamnei rector, plagiatoare în serie, aleasă pentru al treilea mandat.

Era de așteptat ca presa locală, împinsă de principiul proximității și de obligațiile față de publicul său, să analizeze situația de la Universitatea „Aurel Vlaicu”. O căutare pe internet a subiectului recent, de sancționare a rectoriței, indică starea îngrijorătoare a mass-media din Arad: din 14 publicații online văzute de noi, numai cinci au considerat important să scrie despre caz: Critic Arad – cel mai intransigent, Actualități Arad, Aradon, Live Arad și Ghidul arădean. Celelalte au preferat să producă articole de promovare în serie, cu texte de PR primite de-a gata de la instituție. Special Arad consemnează succese peste succese, Glasul Aradului pune în lumină orbitoare „Galele excelenței” de la Universitatea „Aurel Vlaicu”, NewsArad și Flacăra roșie se așază și ele pe tiparul promovării, cu texte asemănătoare. ArQ pune pe prima pagină un banner mare de reclamă de la Universitatea „Aurel Vlaicu”, ceea ce poate trece ca un gest corect, din moment ce în alte publicații nu apare semnul standard de publicitate sau de advertorial.

Cu o singură excepție, CriticArad, nicio publicație dintre cele care tratează subiectul de actualitate nu depășește consemnarea unor informații deja publice, fără să adauge ceva, fără să pună o întrebare responsabililor universității etc. În esență, orice analiză media ar pune fenomenului un diagnostic mortal pentru libertatea presei: cumpărarea tăcerii. Instituțiile practică acest gen de „reclamă”, pentru a nu se revela aspectele negative și pentru a promova la ziar poze triumfale ale șefilor. Cine acceptă renunță la independență.

Flacăra Roșie, publicație mută în privința cazului rușinos al plagiatoarei, consemnează cu aplomb încălcarea deontologiei jurnalistice privind o colegă de la o altă publicație: „Din păcate, mai ales în ultima vreme, tot mai mulți dintre cei care «mânjesc» tastatura … scriu sau își fac «afacerile» pe la tot feluri de site-uri și au pretenții de jurnaliști”. Zicala cu paiul din ochiul altuia și bârna din ochiul propriu are o nouă ilustrare.

 

Articol publicat şi în Revista 22.

 

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.