Pavlo Matiuşa, invitat al conferinţelor „Justiţia memoriei”

Pavlo Matiusa. Foto: Oksamytka Blazhevska

Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino organizează o nouă conferinţă din ciclul „Justiţia memoriei”. Invitat este Pavlo Matiuşa, poet, prozator și traducător ucrainean, care la începutul invaziei rusești din 2022, s-a înrolat voluntar în Forțele Armate ale Ucrainei şi care va vorbi pe tema “La ce ne întoarcem după război”. Moderator este Cristian Pătrăşconiu.

Evenimentul va avea loc marţi, 24 februarie, ora 17, în spațiul expozițional permanent al Memorialului Victimelor Comunismului la București, pe str. J.L. Calderon, nr. 66. Confirmarea participării la conferință se face la adresa de mail acivica@memorialsighet.ro. Conferința va fi în limba franceză, cu traducere simultană în limba română, astfel că cei interesaţi sunt rugaţi să menționeze în mesajul de confirmare dacă au nevoie de traducere la căști.

Războiul nu distruge doar orașele, ci schimbă și sensul, devenind astfel cadrul prin care interpretăm realitatea. Războiul conduce în mod dramatic la pierderea acelui „loc în lume care face opiniile semnificative şi acţiunile eficace”, cum l-a numit Hannah Arendt. Dacă aceasta este adevărata natură a unui loc, atunci căminul nu poate fi redus la o clădire, o stradă sau un teritoriu. El se bazează pe o structură mai fragilă: o memorie comună, capabilă să genereze sens și să susțină sentimentul de apartenență, chiar și pe timp de război. Atunci, ce înseamnă cu adevărat întoarcerea acasă după război? Uneori, locurile rămân neschimbate, în timp ce vocile copiilor și agitația vieții de familie au dispărut pentru totdeauna. Stăm atunci pe balconul propriei noastre case, privind orașul adormit, fără să ne mai simțim acasă. Oare căminul începe să se destrame când zidurile se prăbușesc, când cei care locuiau acolo pleacă în altă parte sau când memoria nu mai corespunde cu experiența trăită acolo? Propaganda amplifică această destrămare, manipulând chiar termenii de violență și responsabilitate. Ea nu modifică doar narațiunile, ci denaturează ADN-ul simbolic al căminului, reconfigurând memoria care îl susține. Rămâne deci întrebarea hotărâtoare: oare memoria – sau alte forme de travaliu – ar putea consolida sentimentul de apartenență la un cămin în fața presiunilor care încearcă să-l sufoce?

Pavlo Matiuşa este poet, prozator și traducător ucrainean, cu un doctorat în filologie și un masterat în Administrarea Afacerilor. A activat în domeniul diplomației parlamentare; la începutul invaziei rusești din 2022, s-a înrolat voluntar în Forțele Armate ale Ucrainei. Este laureat al concursului literar național „Smoloskyp”, în 2018 şi 2019, iar eseurile sale despre război au fost publicate în reviste din Franța și SUA. Traduceri în limba română: Scrisori de dragoste şi de război (Editura Spandugino, 2026; Premiul FNAC „Révélation littéraire” pentru ediția în franceză); Ihoriok (în volumul colectiv Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război, Editura Muzeelor Literare Iași, 2025).

Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de jurnalistul şi eseistul Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistem politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.

Titulatura conferințelor  pe care le derulează, în parteneriat, Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino este inspirat de o formulă celebră a cărei autoare este Ana Blandiana: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”.

Fundația Academia Civică a fost întemeiată ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundație care să realizeze şi să administreze proiectul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenței de la Sighet, adoptat de înaltul for internațional.

Proiectele Fundaţiei Spandugino consolidează un model cultural al responsabilității pentru un viitor mai bun, în jurul a trei axe esențiale: reorientarea către valorile profund umane și viața spirituală autentică, educația insuflată de mentorii slujitori ai marilor idei, recuperarea memoriei ca sursă a posibilităților vii ale trecutului.