Neagu Djuvara sau regăsirea României

Neagu Djuvara. Sursă foto: Humanitas

Destinul lui Neagu Djuvara cuprinde un caleidoscop de destine, ca şi cum viaţa sa ar fi fost o succesiune de vieţi. Dincolo de longevitatea goetheeană a existenţei sale, ceea ce uimeşte este  intensitatea trăirii: asemeni paşoptiştilor, Neagu Djuvara străbate istoria cu gândul la patria pierdută şi, asemeni lor, este ȋndrumat pe făgaşul regăsirii României.

Există, aşadar, la început, un chip al diplomatului care serveşte naţiunea ȋn clipele celui de-al doilea război: misiunea de la Stockholm este cea din urmă pagină din acest dosar al primei sale vieţi. Din diplomat se va ivi exilatul, cel care ȋncearcă să salveze ceea ce se mai poate salva din catastrofa de după 30 decembrie 1947. Cel dintâi exil al lui Neagu Djuvara este o poveste ȋn care se amestecă speranţa şi disperarea, căci anii postbelici sunt anii sovietizării şi ai partajului Europei. Plecarea ȋn Africa, ȋn Niger, ȋncheie o viaţă şi deschide o alta: pribegia devine ocazia de fi martorul naşterii unui nou univers. Cel din urmă exil european este preludiul lui decembrie 1989: prăbuşirea comunismului este prima pagină a memorabilei vieţi româneşti a lui Neagu Djuvara.

Şi poate că nimeni altul nu a ȋntruchipat mai elocvent această continuitate intelectuală cu România pierdută decât Neagu Djuvara. Prin stil, prin dicţiune , prin statură el a ilustrat o limbă şi un stil al celor de demult. Din 1990 Neagu Djuvara a fost un om-punte, capabil să ȋi reȋnveţe pe contemporanii săi să vorbească din nou cu acele cuvinte ale clarităţii şi curajului pe care le credeau uitate. Pedagogia sa a fost, precum cea paşoptistă, una a zidirii: vocea sa a retrezit un instict latent al simplităţii vizionare şi a trasat un drum pe care alte generaţii au ales să ȋl urmeze, la rândul lor.

Prin memorialistica şi contribuţia istoriografică, Neagu Djuvara a imaginat o cronică a secolului său. Marcat de amprenta lui Raymond Aron, cel care i-a fost conducător de teză, Djuvara a  impus ȋn spaţiul intelectual de la noi o  privire a lucidităţii şi duratei lungi. Despărţirea de locurile comune este  parte din acest efort de reinventare al spiritului critic.

Amintirile din exil ale lui Neagu Djuvara sunt una dintre cele mai importante ȋncercari de examinare a evoluţiei unui destin. Gândite ȋn oglindă cu suvenirurile paşoptiste, ele sunt cronica unei tentative de a căuta sensul ȋn catastrofa istorică. Emigraţia este un teritoriu al curajului, dar şi al cedărilor şi compromisurilor, tensiunea este mereu prezentă, iar linia dintre viaţă şi moarte este dificil de trasat. Misiunea de agent de legatură dintre emigraţie şi serviciile de informaţii occidentale este un episod tragic, dominat de un sentiment al zădarniciei şi al neȋmplinirii.  Amintirile lui Neagu Djuvara sunt un roman al acestei Românii rupte din România, a cărei unică datorie era aceea de a vorbi ȋn numele unei naţiuni captive. Iar rama  ȋn care istoricul ȋnscrie  propriul destin şi cel al naţiunii sale este aceea lungului război global pentru hegemonie, ce durează ȋntre 1914  şi 1991. Privirea lui Neagu Djuvara este una aroniană, de vreme ce ea  plasează ȋn centrul interogaţiei intelectuale lupta pentru supremaţie ȋn politica internaţională. Catastrofa secolului său este expresia acestei rivalităţi ce pune ȋn mişcare plăcile tectonice ale  Eurasiei. România Mare şi mai apoi comunismul sunt secvenţele modelate de această tensiune  teribilă.

Judecata istorică a lui Neagu Djuvara este şi ea aroniană – refuzând comoditatea ipocrită a patriotismului demagogic, ea este ȋncărcată de un elan al lucidităţii ce invită la introspecţie  colectivă. Formulările au claritatea de granit a frazelor lui Tacitus. Anul 1940 este imaginea  dezonoarei naţionale, ȋn vreme ce regimul comunist stă sub semnul barbariei, minciunii şi al corupţiei morale.

Acest patriotism al lucidităţii şi al curajului moral este ceea ce Neagu Djuvara a dăruit patriei sale regăsite. Până la capăt devotat naţiunii sale, Neagu Djuvara este, ȋn posteritate, o carămidă la temelia unei alte Românii, reȋntemeiate  pe demnitatea libertăţii.

Articol publicat şi în Contributors.

• Recomandare de lectură: Cum ne ajută cărțile lui Neagu Djuvara să înțelegem istoria pe care o trăim

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News