Justiţia rezistă. Încă.


Melania-CIncea.jpgÎn decurs de o lună, patru pioni importanţi din PSD – Constantin Nicolescu, Nicuşor Constantinescu, Bunea Stancu şi Dan Şova – au primit lovituri în plex din partea Justiţiei. Nu lovituri imprevizibile dacă le raportăm la faptele comise de ei. Ci imprevizibile dacă ne raportăm la faptul că, până la un anumit moment, nu s-ar fi aşteptat la ele. Mizau pe apartenţa la sistem, un sistem consolidat. Mizau pe poziţia importantă jucată în stat de şeful lor pe linie de partid, Mizau pe atitudinea belicoasă a acestuia la adresa unor decizii ale Justiţiei. Şi mizau, probabil, şi pe sprijinul de care acesta va avea nevoie din partea lor, în campania electorală.

Justiţia a dovedit, însă, că în sistem sunt tot mai mulţi oameni care nu se lasă intimidaţi de politic. În 4 iulie, Constantin Nicolescu, fost şef al Consiliului Judeţean Argeş, unul dintre baronii importanţi ai PSD, a fost condamnat la nouă ani şi jumătate de închisoare, într-un dosar de corupţie în care prejudiciul este estimat la aproape un milion de euro. O lună mai târziu, în 7 august, Nicuşor Constantinescu, preşedinte al CJ Constanţa – care împarte „feuda” de la malul mării cu Radu Mazăre –, cercetat de DNA pentru fapte de corupţie, a primit mandat de arestare preventivă, fiind deja declanşată procedura aducerii lui în ţară. Pentru că, invocând un tratament care nu s-ar fi putut face aici, părăsise România, pentru SUA – în timp util s-ar putea spune. O zi după aceea, în 8 august, Bunea Stancu, preşedinte al CJ Brăila, un alt baron-pilon al PSD, era reţinut 24 de ore în arestul Poliţiei, într-un dosar al DNA ce vizează infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese. În 13 august, Dan Şova, un apropiat al lui Victor Ponta – fost ministru în Cabinetul condus de acesta, actual şef de campanie electorală pentru prezidenţiale a acestuia –, a fost pus de DNA sub urmărire penală, pentru fapte de corupţie. Acuzat că ar fi păgubit Statul cu 3,4 milioane de lei, în urma încheierii de către firma sa de avocatură – în care dl Ponta a fost partener senior – a trei contracte de reprezentare juridică, cu complexele energetice Turceni şi Rovinari.

Vorbesc despre inculpaţi proveniţi din PSD pentru că dinspre şeful acestei formaţiuni politice au venit frecvent ba presiuni la adresa Justiţiei, ba ameninţări voalate, ba promisiuni cu „dreptatea de după momentul decembrie 2014”, făcute baronilor de partid cu probleme penale sau cu condamnări. Într-o atitudine de sfidare la adresa Justiţiei, la adresa legii şi, nu în ultimul rând, la adresa partenerilor strategici ai României, UE, SUA şi NATO care ne-au cerut, pe diferite voci, intensificarea luptei anticorupţie.

Cea mai recentă ieşire de genul acesta din partea d-lui Ponta a avut loc la începutul lunii mai, la câteva zile după ce SUA anunţau că se vor concentra pe lupta împotriva corupţiei în Europa Centrală şi de Est, în strânsă colaborare cu UE. Atunci, mergând de 1 mai la Constanţa, în fieful celor doi baroni cercetaţi de DNA pentru fapte de corupţie, care, nu o dată, au ieşit în peisaj cu declaraţii virulente la adresa procurorilor anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi Radu Mazăre, transmitea practic mesajul că baronii săi cercetaţi penal sunt mai importanţi decât partenerii strategici ai României. Mai mult, şi-a declarat public susţinerea faţă de Radu Mazăre: „Stau lângă cine trebuie. O să fiu alături de Radu”.

Şi nu a fost prima dată când îşi susţinea public baronetul cercetat pentru fapte de corupţie, în faţă căruia şi-a exprimat, de multă vreme, speranţa preluării „controlului politic al DNA”. Cu doar câteva zile înainte, după arestarea într-un dosar de corupţie a preşedintelui CJ Mehedinţi, Adrian Duicu – cercetat într-un dosar de corupţie în ale cărui stenograme apare şi numele său, în contextul unui posibil trafic de influenţă – promitea: „În ziua în care pe poarta de la Cotroceni va ieşi Băsescu, îi vom face dreptate şi lui Costică Nicolescu, şi celorlalţi”.

Justiţia, după cum se vede, însă, rezistă. Încă. Dar nu ar fi exclus să ajungem în situaţia în care li se va face dreptatea promisă – dreptate, în accepţiunea lor, nu a legii. Nu s-a reuşit în vara lui 2012, după tentativa de lovitură de stat, nici în primăvara lui 2013, când a fost schimbată conducerea Ministerului Public. Rezultatul de la prezidenţiale ar putea, însă, transforma planul în realitate. “Putem face schimbare şi dreptate până la capăt, prin schimbarea regimului Băsescu. (…) Mi-am propus să eliberăm Justiţia de sub controlul lui Băsescu, ca oamenii care au votat la referendum să nu mai fie luaţi de acasă”, declara printre altele, referindu-se la proiectul naţional pe care îl pregăteşte în calitate de prezidenţiabil, dl Victor Ponta.


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.