Europa Liberă din nou aici


Foto: Radio Europa Liberă România

Europa Liberă a plonjat direct în era digitală, optând pentru un format adaptat noilor tehnologii, unde textul scris, imaginea fotografică și video, podcastul și arhivele audio interferează online.

 

În 2008, când redacția românească a postului Radio Europa Liberă a încetat să transmită, curmând după șaizeci de ani o prezență radifonică distinct anticomunistă, redactorii de atunci au susținut că închiderea este o eroare. Deși argumentul Congresului SUA a fost dimensiunea și diversitatea pieței media dezvoltate după 1989, cât și convingerea că democrația instalată după Revoluția română este ireversibilă, totuși un indicator arăta că postul a continuat să fie un reper de credibilitate de-a lungul deceniului în care a funcționat în România de tranziție. În momentele de criză a societății – și au fost destule – publicul se întorcea de fiecare dată către REL pentru a înțelege ce se întâmplă.

Vladimir Tismăneanu își mărturisea mândria de a fi fost zeci de ani colaboratorul postului: „Radio Europa Liberă a fost numele unei tribune a rezistenței democratice românești. Ura regimului comunist pentru acest post de radio era ura beznei în raport cu lumina. Grație Europei Libere, spălarea pe creier organizată sistematic de regim a capotat mizerabil… Cel mai mult deranja credibilitatea.”

Revenit în peisajul nostru mediatic la începutul anului 2019, REL nu mai seamănă nici cu emisia pe unde scurte, cu sunet hârâit, ascultat cu urechea lipită de difuzor înainte de 1989, nici cu postul de după Revoluție, unde vocile celebre au continuat să se facă auzite. Europa Liberă a plonjat direct în era digitală și a optat pentru un format adaptat noilor tehnologii, dezvoltând un site unde textul scris, imaginea fotografică și video, podcastul și arhivele audio interferează online. Ceea ce nu s-a schimbat sunt principiile, formulate clar în codul său etic. „Radio Europa Liberă de la început până la sfârșit a fost fidel principiilor toleranță și democrație, corectitudine, dar nu neutralitate, echilibru, dar nu indiferență”, spunea Mircea Carp, cel mai longeviv director adjunct al postului, pe care l-a servit până la 72 de ani.

Sabina Fati, noua directoare a redacției românești, a răspuns numeroaselor întrebări despre motivele redeschiderii Europei Libere în România, concomitent cu Bulgaria, după mai mulți ani când emisiunile în limba română puteau fi urmărite doar pe Radio Europa Liberă Moldova. „Decizia Congresului american pusă în practică prin United States Agency for Global Media vine pe un fond complicat din regiune, când statele glisează de la democrație spre iliberalism”, declara jurnalista pentru Europa FM. Oficialii americani au susținut necesitatea revenirii RFE/RL în țări „codașe” la democrație, pentru a sprijini presa liberă și pentru a promova instituțiile democratice.

De ce ar putea fi diferit jurnalismul practicat la Radio Europa Liberă? Fiindcă există garanții legale de neimixtiune în politica editorială din partea americanilor, pentru că există o grilă etică și una de competență care selectează jurnaliștii și există un „brand” de presă care impune respect.

În afara analizelor politice de calitate și a comentariilor experte de politică externă, moștenirea de preț a postului Europa Liberă este arhiva sa sonoră, unde se păstrează emisiuni care au făcut istorie și au format o generație. Noile curente în muzică transmise în emisiunea Metronom a lui Cornel Chiriac au îmbogățit spiritul tinerilor anilor ΄70, ținuți departe de orice adiere de modernitate în cultură de regimul concentraționar. Vocea inconfundabilă a Monicăi Lovinescu din emisiunea Teze și antiteze la Paris sau salutul rostit prima oară de Mircea Carp și repetat de Neculai Constantin Munteanu, „Să auzim numai de bine”, pot fi recuperate pe Internet din Arhiva sonoră a Europei Libere în podcast, între orele 9-13, cu o reluare la primele ore ale serii. Zece ore de emisiuni retro online și muzică de ultimă oră preluată de pe Voice of America sunt pregătite pentru publicul dornic să retrăiască momente importante din biografie, dar și să facă cunoscute tinerei generații o epocă de cenzură care nu trebuie repetată. Radio Europa Liberă, îmbrăcată în cele mai fancy veșminte new media, e de găsit pe Internet la adresa romania.europalib era.org.

 

Articol publicat şi în Revista 22.


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.