Directorul Muzeului de Artă Timişoara încalcă legea integrităţii

Pentru a ţine secret salariul soţiei, care gestionează proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană, plătit din bani publici


Pentru a nu se afla în spaţiul public remuneraţia lunară a soţiei sale, care conduce asociaţia ce gestionează proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană – un proiect finanţat în proporţie covârşitoare din fonduri publice – directorul Muzeului de Artă Timişoara, Victor Neumann, încălcă legea integrităţii.

 

Salariu plătit într-un proiect finanţat din  bani publici, declarat confidenţial

În declaraţia de avere pe anul 2017 – cea pe 2018 nu este depusă încă –, la rubrica privind veniturile salariale ale soţiei, Victor Neumann menţionează că salariul acesteia este “confidenţial conform contractului”. Ce spune Agenţia Naţională de Integritate despre această situaţie? Am solicitat conducerii instituţiei să comunice dacă este vorba sau nu despre încălcarea legii. Răspunsul este afirmativ.

Potrivit ANI, Legea nr. 176/2010, privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, obligă funcţionarul public să-şi declare aceste venituri. Deşi în Legea nr. 53/2003, privind Codul Muncii, există posibilitatea ca între angajator şi angajat să intervină un contract de confidenţialitate, art. 29 din Legea nr. 176/2010 prevede că: “Nedeclararea, în declaraţia întocmită potrivit anexei nr. 1 la Legea nr. 176/2010, a cuantumului veniturilor declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, anonimizarea acestora, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri (contractual de muncă, în cazul acesta – n.r.), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, Agenţia putând declanşa din oficiu procedura de evaluare.”

Oficialii ANI mai spun că, în cazurile în care există norme speciale sau clauze privind asigurarea confidențialității veniturilor – fie ale declarantului, fie ale membrilor familiei –, este obligatorie dovada acestor aspecte prin anexarea la declarația de avere a unei adeverințe salariale prin care se confirmă existența clauzei, respectiv indicarea normelor speciale care instituie obligația de confidențialitate, situație în care se poate (sublinierea redacţiei – n.r.) dispune anonimizarea  informațiilor privind veniturile realizate.

Prin urmare, adaugă reprezentanţii ANI, “declaraţiile de avere se vor completa la toate rubricile prevăzute de formular, inclusiv cu veniturile declarantului şi ale membrilor săi de familie realizate în ultimul an fiscal încheiat, urmând ca pentru fiecare caz în parte, pe baza documentelor anexate declarației de avere și din care rezultă existența clauzei de confidențialitate, inspectorii de integritate să se pronunțe cu privire la anonimizarea informațiilor privind veniturile realizate. Precizăm că nicio altă persoană în afara inspectorilor de integritate nu se poate pronunța cu privire la anonimizarea informațiilor privind veniturile realizate, persoana care are obligația declarării veniturilor fiind obligată să completeze în mod corespunzător rubricile declarației de avere, în caz contrar fapta constituind contravenție iar Agenția Națională de Integritate poate declanșa din oficiu procedura de evaluare.”

Cu alte cuvinte, doar inspectorii ANI decid, pe baza documentelor primite, dacă informaţiile privind veniturile pot fi sau nu anonimizate, nicidecum omise prin nedeclarare.

În vara anului trecut, am solicitat Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală o copie după raportul financiar pe anul 2017, pentru că asociaţia a publicat o listă sumară de cheltuieli, în care nu se regăsesc firmele cu care s-a lucrat, nici procedura de selecţie a acestora. Asociaţia a refuzat să comunice modul în care a cheltuit banii, transmiţând prin avocat că „Asociaţia Timișoara Capitală Culturală Europeană nu intră sub incidenţa Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public”. Asta, deşi funcţionează pe bani publici şi derulează un proiect public.

 

„Doamna Neumann decide şi domnul Neumann controlează”

Până anul trecut, Victor Neumann făcuse parte din Consiliul director al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală, conduse de soţia sa, Simona Neumann. Aceasta a fost una dintre nemulţumirile la adresa asociaţiei ridicate de mai mulţi oameni de cultură din Timişoara, care i-au solicitat primarului Timişoarei, Nicolae Robu, să ia măsuri, Municipalitatea fiind membru al Consiliului director al asociaţiei şi finanţator principal al proiectului Timişoara Capitală Culturală Europeană. „Până când am câştigat, în jurul asociaţiei s-au unit toate forţele culturale ale oraşului. După câştigare, au început să plece oameni. Şi din Consiliul director au dispărut oameni şi au fost cooptaţi alţii. Printre oamenii care au venit este şi dl Victor Neumann. Prin urmare, doamna Neumann decide şi domnul Neumann controlează. Asta nu e conform regulilor şi nu poate dura aşa ceva”, acuza Vasile Popovici, profesor universitar, scriitor şi fost diplomat.

Deşi soţii Neumann au susţinut la unison că nu există nicio incompatibilitate în această situaţie, Grupul de reflecţie şi iniţiativă Timişoara Capitală Culturală a Culturii 2021 – compus din personalităţi şi entităţi culturale care fie activează în Timişoara, fie aceasta le este oraş natal – sublinia, ulterior, contrariul, aducând la cunoştinţa conducerii Primăriei, printr-un memoriu făcut public, şi conflicte de interese: „Asociația a încălcat flagrant și repetat prevederile legale privind cheltuirea banilor publici atunci când a aprobat, în 2017, proiecte ale unor membri ai Consiliului Director, organism ce aprobă plățile pentru proiecte, în condițiile în care reprezentanții beneficiarilor fac parte din Consiliul Director (cazul Institutului Intercultural). Mai mult, programul cultural anunțat pentru anul în curs (2018 – n.r.)  include între cele câteva proiecte finanțate asociații și instituții ai căror reprezentanți sunt membri ai consiliului director (Ordinul Arhitecților, Institutul Intercultural, Muzeul de Artă Timișoara, al cărei director este soțul Simonei Neumann etc.). În contradicție flagrantă cu legile în vigoare în România și UE, conducerea asociației a hotărât expres eliminarea interdicției de incompatibilitate prevăzută la art. 24 punctul 2 din statutul inițial, unde se prevedeau următoarele : «În situația în care un membru al asociației ocupă o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice pe care asociația, prin scopul și obiectivele sale o sprijină, acesta nu poate fi membru în consiliul director al asociației.» Eliminarea acestei prevederi statutare s-a luat pentru ca Victor Neumann să poate fi cooptat și apoi menținut în Consiliul Director.

După câteva luni de la ridicarea acestei probleme în spaţiul public, Victor Neumann a demisionat din Consiliul Director al asociaţiei.

Prin acel memoriu, Grupul de reflecţie şi iniţiativă Timişoara Capitală Culturală a Culturii 2021 cerea corectarea aspectelor negative, urmărind să readucă proiectul Timişoara 2021 la sensul lui originar, deschis către întreaga comunitate culturală a oraşului şi să introducă transparenţa în elaborarea planului cultural şi în modul de atribuire a fondurilor.

 


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.