O nouă speranţă în lupta împotriva “trădătorilor de ţară”

Circul, sfidarea, retorica xenofobă şi ultranaţionalistă, patentate de PRM, în urmă cu ani de zile, se anunţă a fi asigurate în Parlament, pentru următorii patru ani. Îşi ţin isonul, câţiva parlamentari PSD, AUR şi Neamul Românesc. O nouă speranţă în lupta împotriva “trădătorilor de ţară” este fostul kickboxer Daniel Ghiţă, actual deputat PSD.

Daniel Ghiţă, trecut o vreme pe la România Unită – partid cu nume inspirat de Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin, înfiinţat de Bogdan Diaconu, fost parlamentar PSD şi fost colaborator al postului de propagandă al Kremlinului, Vocea Rusiei. Ultranaţionalist, promotor al teoriilor conspiraţiei despre pandemia de covid şi al curentului anti-mască, dar şi al retoricii xenofobe, Daniel Ghiţă este efervescent în Parlament şi, după temele pe care le abordează în interpelările scrise adresate Guvernului, este şi multicalificat. Cere răspunsuri “în scris şi oral” despre conservarea pădurilor, despre protejarea resurselor Românie, despre protecţia copilului, fonduri europene, valoarea creditelor externe, desfiinţarea SIIJ, vechimea în serviciu a unor magistraţi, vânzarea de obiective strategice ale țării, incendiul de la “Matei Balş” şi, nu în ultimul rând, despre fidelitatea față de țară.

La o probă orală, la citire mai exact, domnul Ghiţă a picat testul. Imaginea unui politician poticnindu-se, la tribuna Parlamentului, în timp ce-şi citeşte, împiedicat şi cu dezacorduri flagrante, discursul nu este amuzantă, ci penibilă. Chiar dezolantă. Valul de ironii din spaţiul public nu l-a descurajat însă, aşa că, la câteva zile distanţă, a plonjat din nou în ridicol, chiar mai mult de atât. A compara parlamentarii PSD cu evreii supuşi exterminării rasiale de către un regim criminal (“Pesediştii sunt ca evreii care aveau o bandă pe mână în timpul războiului”) este un grav derapaj.

Conducerea PSD nu a avut încă nicio reacţie. Şi, probabil, nici nu va avea. Nu a avut-o nici în alte situaţii – frecvente pentru a fi tratate ca accidente – în care voci reprezentative ale partidului s-au remarcat prin ieşiri în decor similare, folosind tragedia Holocaustului în mărunte dispute politice, sau derapaje xenofobe. Spre reamintire:

• Fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, compara, în iunie 2018, victimele Holocaustului cu porcii incineraţi din cauza pestei porcine: “Porcii aceştia toţi se incinerează (…), e o muncă extraordinară, acolo este ca la Auschwitz”.
• Senatorul PSD Liviu Pop, o vreme purtător de mesaje de partid pe la televiziuni, se lansa, în august 2018, în atacuri la adresa preşedintelui Iohannis, afirmând că a condus o organizaţie care este continuatorul unui grup nazist, referirea fiind la Forumul German. Care erau dovezile pe care îşi bazase Liviu Pop tirada? „Eu am spus ce citesc pe net”.
• Olguţa Vasilescu, venită în PSD din zona fetidă a României Mari, aducea în discuţie în mod iresponsabil noţiunea de Nazism. Era tot în august 2018, pe când ocupa funcţia de ministru al Muncii în Guvernul Dăncilă. „Ca neamţ, să vorbeşti de gazare, trebuie să ai mult curaj”, afirma Olguța Vasilescu, în replică la afirmaţia preşedintelui potrivit căruia Guvernul i-a gazat pe protestatari în timpul manifestaţiei din 10 august 2018.
• Darius Vâlcov, consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă, posta, în septembrie 2018, pe pagina sa de Facebook un videoclip în care preşedintele Klaus Iohannis apărea într-un trucaj fotografic drept Hitler, cu mustață și frizura dictatorului nazist, însoţit de textul “Hail Iohannis!”.
• Ilan Laufer, respins de preşedintele Klaus Iohannis pentru funcţia de ministru al Dezvoltării în Guvernul Dăncilă 2, cataloga, în noiembrie 2018, respingerea sa pentru respectivul portofoliu drept „un nou act de antisemitism” şi vorbea despre „fenomenul neîncetat de antisemitism pe care l-a demonstrat în ultimul an Klaus Ionannis”.
• Deputatul PSD Nicolae Bacalbaşa venea, în februarie 2019, cu o variaţiune pe aceeaşi temă, în care, într-un mesaj dezlânat, îi atribuia preşedintelui Iohannis „vina” de a nu fi român şi îl cataloga drept exponent al „stăpânilor noștri coloniali din cadrul Germano – Franței.”
• Carmen Avram, fostă jurnalistă la Antena 3, ajunsă în Parlamentul European pe listele PSD, îl acuza, în mai 2019, pe Klaus Iohannis de nazism, pe motiv că ar împărţi țara între pesediști și români în același fel în care se făcea diferența “între oameni înalți și blonzi și cu ochii albaștri și restul oamenilor”.
• Senatorul PSD Șerban Nicolae declara, în octombrie 2019, că preşedintele Klaus Iohannis încearcă „exterminarea PSD-iştilor pe un model de acum 70-80 de ani”, cu referire indubitabilă la politica de exterminare a regimului nazist.
• Olguța Vasilescu recidiva cu aceeaşi retorică, în noiembrie 2019, spunând despre președintele Klaus Iohannis că „se vede șef peste un lagăr de concentrare”.
• Primarul PSD al Focşaniului, Cristian Misăilă, lansa pe Facebook, în aceeaşi lună, un atac xenofob la adresa mai multor lideri: „Klaus, Siegfried, Kovesi, Orban, Hellvig, Clotilde, Kelemen, Tomac. Au ajuns străinii să ne conducă ţara? Felicitări SRI.”
• Șerban Nicolae recidiva şi el, numindu-l, în noiembrie 2019, pe Klaus Iohannis “gauleiter”. Ceea ce, în regimul nazist, desemna conducătorul unui district din Germania nazistă sau al unui teritoriu ocupat de Germania nazistă.
• Deputatul Daniel Ghiţă sărea şi el pârleazul cu un mesaj xenofob, acum câteva zile: „Nu vă mai alegeți nemți sau francezi conducători, pentru că aceștia nu iubesc poporul român. Vă faceți robi, voi și copiii voştri, așa cum sunt de 200 de ani. (…) Avem două colonii în România: francezi și nemții. Românii au ajuns vânați și umiliți în propria țară!”.

Vulgarizarea tragediei prin care au trecut milioane de victime ale nazismului, prin invocarea ei în discursuri sau răfuieli politice, echivalează cu o aruncare în derizoriu a Holocaustului. Ceea ce înseamnă încălcare a legii. Şi denotă lipsă de educaţie, cinism şi lipsă de respect faţă tragedia a milioane de victime, faţă de memoria lor. Repetat, acest narativ – pe care unii îl imaginează drept inocent cârlig pentru voturi dintr-o anumită zonă a bazinului electoral – este periculos. Pentru că în contextul în care este folosit, şi anume cu lideri politici de etnie germană, el are, în substrat, tentă xenofobă. Care vine în completarea retoricii vădit xenofobe la care voci din PSD (din AUR sau PNR), „iubitoare de neam şi ţară”, nu se sfiesc să recurgă.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News