Peste 50 de note informative, date sub 5 nume conspirative, în decurs de 12 ani – aşa arată, rezumativ, colaborarea cu Securitatea a istoricului Victor Neumann, fost director al Muzeului de Artă Timişoara. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îi...
Livada de vișini și Dragonul sunt spectacolele pe care Teatrul German de Stat Timișoara le pune în scenă la sfârşitul acestei săptămâni, în cadrul evenimentelor care marchează închiderea oficială a Capitalei Europene a Culturii la Timișoara. Timișoara, Capitală Europeană...
De peste 50 de ani Helmut Stürmer este „un comis-voiajor în d-ale artelor”, cum se autodefinește. În tot acest timp a lucrat cu regizori foarte mari, printre care Liviu Ciulei, Alexandru Dabija, David Esrig, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Lucian Pintilie,...
Cătălin Cherecheş şi Sebastian Ghiţă sunt doi fugari din faţa legii care au unele puncte în comun. Amândoi au fugit din România cu doar câteva ore înainte de încătuşare – unul urma să fie încătuşat în baza unei previzibile condamnări...
Banca Naţională a României a redeschis subiectul Tezaurului României de la Moscova – pe care Rusia refuză, de mai mult de 100 de ani, să ni-l înapoieze –, anunţând că va lansa un lobby internaţional în încercarea de a determina...
În acest în care Timişoara este Capitală Europeană a Culturii, privirile iubitorilor de artă, de cultură au fost îndreptate mai cu seamă spre Palatul Baroc, splendida şi impozanta clădire de secol XVIII care adăposteşte Muzeul Naţional de Artă Timişoara, cu...
Duminică, 19 noiembrie, la Ateneul Român, va avea loc Gala „Monica Lovinescu”, punct culminant al evenimentelor pe care Gabriel Liiceanu și Humanitas le dedică Centenarului Monica Lovinescu. Pentru Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Gabriel Liiceanu a fost „prietenul dobândit la...
Prescrierea faptelor într-un dosar de mare corupţie, dosarul „Retrocedările ilegale” – mare şi ca valoare a prejudiciului, şi ca număr de persoane pe care l-a implicat acţiunea penală, procurorii anticorupţie vorbind despre un grup infracţional organizat –, a trecut ca...
Miza alegerilor din 2024 va fi, de fapt, păstrarea României pe o linie pro-occidentală sau deraierea ei de la aceasta, cu consecinţe dramatice incalculabile. Partidele extremiste, anti-occidentale, ajutate de o propagandă rusă agresivă, ar putea ajunge şi în puterea executivă,...
Ernest Wichner este unul dintre scriitorii de limbă germană membri ai Grupului de Acțiune Banat / Aktionsgruppe Banat, înființat la Timișoara, la începutul anilor anii ’70, și intrat în vizorul Securității. Pentru că ceea ce făceau acei tineri scriitori în...
Ovidiu Andriş provine dintr-o familie de muzicieni, astfel încât din copilărie a făcut, la rândul său, muzică, întâi vioară, apoi percuţie, pendulând o vreme între cea clasică şi jazz. Din adolescenţă a avut însă ambiţia de a o face...
A venit în Teatrul German de Stat Timişoara, simţind o chemare a acestui loc. Se întâmpla în urmă cu 25 de ani. Între timp a devenit directorul teatrului, reuşind să atragă nu doar publicul de nişă, etnicii germani, ci un...
Într-un volum editat sub coordonarea a doi reprezentanţi ai Academiei Române, O Istorie a Banatului, istoricul timişorean Miodrag Milin publică un capitol în care a inserat o notă de subsol prin care profesorului universitar Vasile Popovici i se aduc o...
Regizorul și scenaristul Cristian Mungiu a publicat de curând biografia basarabeană a bunicii sale materne, Tania Ionașcu, o victimă, una dintre mult prea multele, ale marii istorii. Viața ei și familiei sale s-a schimbat definitiv, în mod dramatic, în 28...
De la şapte ani, când a interpretat Messa Leopoldină, ca sopran, pentru Cristian Rudic importantă a devenit doar muzica. Totuşi, deşi învăţase notele înaintea literelor, deşi a crescut cu muzică şi a făcut muzică, fiind un copil al Filarmonicii din...
Vizita la Bucureşti a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski s-a dovedit, din nou, un turnesol perfect care a scos la suprafaţă propagatorii de mesaje ale Kremlinului din România. La fel ca în aprilie 2022, când Volodimir Zelenski se adresase, online, Parlamentului...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
