Ambasadorul SUA, Hans Klemm: „Rusia este cea mai mare ameninţare, dar nu singura”


Foto: Octav Ganea / Ambasada SUA la Bucureşti

În toamna acestui an, ambasadorul SUA în România, E.S. Hans Klemm, a intrat în cel de-al patrulea an al mandatului diplomatic la Bucureşti. Un mandat în timpul căruia România a trecut prin câteva crize care au afectat instituţii din sistemul de siguranţă naţională şi, prin ricoşeu, securitatea din zonă, în care derapajele Puterii de la linia democratic-occidentală au fost frecvente, în care am asistat la atacuri lansate chiar de voci din partidul de guvernământ la adresa SUA şi a ambasadorului american.

L-am invitat pe Hans Klemm la un dialog despre modul în care resimt SUA, ca partener strategic al României, aceste crize din sistemul de securitate naţională, despre securitatea energetică, despre nevoia unei prezenţe mai accentuate a NATO în regiune, despre ameninţările la adresa României şi a aliaţilor săi în regiune, despre modul în care SUA răspund propagandei dinspre Est şi invaziei de fake-news-uri, despre riscul unor posibile atacuri cibernetice care vizează alegerile. Mesajul principal este: „Rusia este cea mai mare ameninţare, dar nu singura.”

 

„O prioritate a SUA este promovarea democraţiei şi securităţii”

CV Hans Klemm

Hans Klemm a preluat funcţia de Ambasador SUA în România în 21 septembrie 2015.

Anterior a fost director general interimar la Departamentul de Stat, principalul reprezentant al SUA la Forumul Cooperare Economică Asia-Pacific APEC (Asia Pacific Economic Cooperation Forum), coordonator al programelor civile şi militare în domeniul statului de drept, desfăşurate de SUA în Afganistan, Ambasadorul SUA în Republica Democrată Timorul de Est.

Pe lângă multiple mandate în Japonia, ambasadorul Hans Klemm a lucrat şi la Ambasadele Statelor Unite de la Bonn, Seul şi Port of Spain.

Ambasadorul Hans Klemm a absolvit Indiana University (de la care a obţinut diploma de licenţă) şi Stanford University (de la care a obţinut diploma de masterat).

(Sursă CV: Ambasada SUA la Bucureşti)

Domnule ambasador, în ultimii doi ani şi jumătate, în numele războiului dus de coaliţia de guvernare cu inventatul stat paralel, am asistat la demonizarea SRI, a Justiţiei. Anul trecut, violenţele din 10 august au aruncat Jandarmeria într-o gravă criză de imagine repercutată şi asupra MAI. Anul acesta, scandalul Caracal a afectat imaginea Poliţiei, răsfrângându-se şi asupra MAI. Cum resimt SUA aceste crize din sistemul de securitate naţională?

Una dintre priorităţile noastre în calitate de partener strategic al României, în cei patru ani petrecuţi de mine aici, a fost promovarea democraţiei, iar alta – promovarea securităţii. În efortul nostru de promovare a democraţiei, unul dintre obiective a fost să sprijinim consolidarea instituţiilor de guvernare democratică aici, în România. Din punctul nostru de vedere, foarte importante pentru sănătatea oricărei democraţii, inclusiv a României, sunt statul de drept, un sistem judiciar independent şi o luptă fermă împotriva corupţiei. Aceasta este viziunea SUA de câteva decenii; toţi predecesorii mei, ambasadorii SUA, au făcut într-un fel sau altul eforturi să sprijine lupta României împotriva corupţiei şi eforturile României de a construi instituţii democratice puternice, printre acestea numărându-se instituţiile de securitate, fie că vorbim despre cele din domeniul apărării, al serviciilor de informaţii sau al aplicării legii.

SUA au fost foarte îngrijorate în ultimii doi ani şi jumătate cu privire la statul de drept în România, la menţinerea unui sistem judiciar independent, la sănătatea instituţiilor de securitate şi la aplicarea legii aici. Am exprimat foarte clar aceste îngrijorări atât în privat, cât şi în mod public, atât separat, cât şi împreună cu alţi prieteni şi parteneri ai României, inclusiv state membre UE. Am fost foarte îngrijoraţi că atât politicile, cât şi legislaţia din ultimii doi ani jumătate vor afecta capacitatea instituţiilor americane de aplicare a legii, cooperarea cu instituţiile omoloage din România, în eforturile comune de a combate infracţionalitatea organizată, traficul de persoane, de droguri sau armament, infracţionalitatea cibernetică sau terorismul. Suntem încă îngrijoraţi că, deşi din luna mai până în prezent, Guvernul şi Parlamentul nu au mai luat măsuri care să degradeze instituţiile judiciare româneşti, s-a făcut foarte, foarte puţin pentru a repara daunele ultimilor doi ani şi jumătate, în ceea ce priveşte capacitatea procurorilor şi a Poliţiei de a-şi face datoria, aşa cum aţi menţionat, a sistemului judiciar să fie liber de imixtiuni politice, a României de a arăta că acordă din nou resursele necesare pentru a desfăşura o luptă fermă împotriva corupţiei.

 

„Suntem deschişi să colaborăm pentru combaterea traficului de persoane”

România a fost criticată anul acesta, în Raportul Departamentului de Stat pentru traficul de persoane, pentru că nu face eforturi suficiente pentru a combate acest flagel. Cum se vede episodul „Caracal” dinspre autorităţile americane, raportându-l exact la aceste deficienţe menţionate în raportul Departamentului de Stat?

În ce priveşte tragedia de la Caracal, suntem îngroziţi de ceea ce pare să se fi petrecut acolo cu una sau două fete. Recent, DIICOT a anunţat că a solicitat asistenţă din partea FBI, cu privire la anumite aspecte ale anchetei. Nu pot face alte comentarii referitoare la tipul de asistenţă oferită, însă ne-am bucurat să facem acest lucru.

În privinţa luptei României cu traficul de persoane, de mulţi ani suntem deschişi să colaborăm cu Guvernul, cu instituţiile de aplicare a legii, atât la nivel bilateral, cât şi multilateral, şi, în măsura în care acest lucru este posibil, şi cu alte instituţii de poliţie şi aplicare a legii din Europa. De exemplu, din 2017 facem eforturi de colaborare trilaterală cu Republica Moldova, fiindcă o mare parte a traficului are loc peste graniţă, între România şi Republica Moldova. SUA sunt pregătite să fie un partener în aceste eforturi ale autorităţilor române şi moldovene.

 

„Comunitatea oamenilor de afaceri americani speră la politici economice stabile şi transparente”

Foto: CCIR

Ce semnale primiţi de la investitorii americani prezenţi în România cu privire la situaţia din ţară, după alegerile europarlamentare din mai şi după încarcerarea lui Liviu Dragnea, episod care a atras o cel puţin aparentă liniştire a atacurilor Puterii la adresa justiţiei?

Părerile investitorilor americani sunt destul de constante. Aceştia speră ca politicile economice şi fiscale din România pot fi stabile, previzibile, transparente şi că atunci când se iau în considerare schimbări ale lor va avea loc o consultare autentică a actorilor implicaţi, a comunităţii de afaceri, inclusiv a oamenilor de afaceri străini. Aceste principii ale previzibilităţii, stabilităţii, transparenţei şi consultării au fost ignorate atunci când, în decembrie anul trecut, Guvernul a adoptat Ordonanţa 114, care a avut un efect distructiv asupra încrederii comunităţii oamenilor de afaceri americani, ca de altfel asupra întregii comunităţi de oameni de afaceri străini, cred eu, şi, poate, şi asupra antreprenorilor români, însă nu pot vorbi în numele lor.

Ceea ce s-a schimbat din luna mai încoace este că Guvernul pare să fie mai conştient de prejudiciile cauzate de Ordonanţa 114, chiar recent ministrul Energiei a anunţat o propunere de lege care ar anula toate măsurile incluse în ordonanţă şi care afectează sectorul energetic. A fost o veste foarte bine primită. Legea trebuie să treacă prin Parlament şi vom vedea dacă Parlamentul va lucra la aceste propuneri.

În general, comunitatea oamenilor de afaceri americani este foarte devotată acestei pieţe. Zilele trecute am avut o întâlnire cu membrii Camerei de Comerţ Americane şi am fost încurajat şi inspirat de entuziasmul reprezentanţilor multora dintre companiile prezente, cu privire la oportunităţile existente aici. Pe lângă principiile menţionate anterior (previzibilitate, stabilitate, transparenţă, consultare cu actorii implicaţi), există şi factori structurali foarte importanţi care, cred eu, reprezintă o sursă de îngrijorare, de ceva timp, şi anume infrastructura, lipsa autostrăzilor care să lege Muntenia de Moldova şi Transilvania, iar mai departe, de restul pieţei unice europene, deficitul din ce în ce mai pronunţat de forţă de lucru calificată din România. La fel ca mulţi români, investitorii americani au şi îngrijorări legate de sistemul de sănătate şi de educaţie de aici.

 

Securitatea energetică este şi ea o problemă de mare interes. SUA au solicitat de mai multe ori rezolvarea problemei legislative cerute de Exxon Mobile pentru a începe investiţia în Marea Neagră. În ce stadiu este această problemă?

A fost salutară adoptarea de către Parlament a Legii offshore, în octombrie anul trecut, care a oferit în sfârşit cadrul fiscal şi de reglementări necesar pentru companiile care iau în considerare exploatarea resurselor din Marea Neagră. Unele elemente ale legii ar fi putut să fie mai bine formulate pentru a încuraja investiţiile în acest sector foarte important în România. Nu pot însă vorbi în numele Exxon Mobile despre perspectiva lor asupra pieţei din România, însă pentru a încuraja orice companie, americană sau românească, din domeniul energetic să facă investiţii pentru a scoate acele resurse din Marea Neagră, a le exploata şi apoi a le utiliza pe plan intern sau a le exporta, pentru ca acţionarii lor să ia decizia să facă acele investiţii enorme, ei trebuie să fie siguri că în România cadrul legal şi de politici publice este stabil, previzibil şi transparent.

 

„SUA sprijină efortul NATO de a spori capacităţile defensive în România”

În contextul în care Rusia a cerut SUA să distrugă scutul antirachetă de la Deveselu, invocând că acesta ar fi o ameninţare, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Conferinţa de Securitate de la München, că Regiunea Mării Negre are nevoie de o prezenţă mai accentuată a NATO. Cum au perceput SUA acest mesaj?

Aşa cum am menţionat, una dintre priorităţile noastre este promovarea securităţii, a securităţii naţionale a SUA în parteneriat cu aliatul nostru foarte important şi partenerul nostru strategic, România. SUA sunt foarte conştiente de ameninţările cu care se confruntă România în regiunea Mării Negre. Fără îndoială, cea mai mare dintre ameninţări este reprezentată de Rusia. În ultimul deceniu, a fost foarte agresivă în regiunea Mării Negre, în Georgia, în 2007-2008, în Ucraina, în 2014, în Strâmtoarea Kerci chiar iarna trecută şi am văzut Rusia crescându-şi considerabil capacităţile ofensive, de exemplu în Crimeea. Drept răspuns, SUA sprijină efortul NATO de a spori capacităţile defensive existente în România. În ultimii patru ani, România a ajuns să găzduiască o brigadă multinațională NATO, o divizie multinaţională. Acum a propus găzduirea unui comandament multinaţional la nivel de corp de armată. Zilnic, SUA au în România între 1.000 şi 1.2000 de membri ai Forţelor Armate şi avem foarte importantul amplasament al sistemului de apărare antirachetă la Deveselu. Şi subliniez un aspect cunoscut de altfel de ruşi: sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu este exclusiv defensiv, nu are capacităţi ofensive şi nu este îndreptat spre Rusia, ci spre ameninţările venite dinspre Orientul Mijlociu, în special dinspre Iran.

 

Care sunt, în acest moment, cele mai mari ameninţări la adresa României şi a aliaţilor săi în regiune?

Aş spune că Rusia este cea mai mare ameninţare, dar nu este singura. Ameninţarea reprezentată de Rusia nu vine doar prin mijloace convenţionale, ci şi din eforturi hibride. Suntem foarte îngrioraţi de influenţa malignă îndreptată de Kremlin înspre ţări din toată comunitatea transatlantică, inclusiv a noastră. În 2016, SUA au fost victima tentativelor Rusiei de a ne influenţa alegerile. Am descoperit că au avut loc tentative similare în 2018, la alegerile pentru Congres. Am văzut acţiuni similare în alte ţări din NATO, din UE. În perioada premergătoare alegerilor din mai, am oferit României asistenţă pentru a ajuta la consolidarea sistemului electoral. România a hotărât însă că acea asistenţă nu este necesară. Însă zilnic – şi îmi aduc aminte că am vorbit cu dumneavoastră despre acest lucru în 2016 – există eforturi ale actorilor ruşi de a influenţa opinia publică din România împotriva partenerului strategic al României, SUA, dar şi împotriva apartenenţei României la UE şi la comunitatea transatlantică.

Aşadar, considerăm Rusia principala ameninţare, însă există şi alte ameninţări pe care încercăm să le combatem împreună. Printre acestea se numără infracţionalitatea transfrontalieră, inclusiv un aspect devenit extrem de periculos, infracţionalitatea cibernetică. Avem deja rezultate extrem de bune ca urmare a colaborării instituţiilor americane şi române în ce priveşte arestarea şi aducerea în justiţie a infractorilor cibernetici.

 

De la acel ultim interviu pe care l-am avut în 2016, la care făceaţi referire, dinspre ameninţările care vin dinspre Rusia, propaganda s-a înteţit, sunt mult mai multe canale media care fac propagandă şi mult mai agresiv. Dumneavoastră aţi afirmat într-un interviu că există, la nivelul Ambasadei, o echipă care monitorizează „activităţile de influenţă malignă” ale Rusiei şi efectele lor asupra presei şi a societăţii. Cum răspund SUA acestei propagande tot mai virulente şi, se pare, foarte bine plătite?

Încercăm să fim cât mai agili cu putinţă şi să răspundem cât de repede putem. Uneori, suntem eficienţi, alteori eforturile noastre sunt tardive, trebuie să recunosc acest lucru. Colaborăm foarte strâns cu Guvernul român în această privinţă şi îndeosebi instituţiile române de aplicare a legii sunt parteneri foarte eficienţi. Este nevoie de vigilenţă constantă în această privinţă fiindcă, aşa cum aţi menţionat, numărul de canale media şi ritmul de publicare a informaţiilor false de către aceste canale media ruseşti a crescut, cu siguranţă, în ultimii ani. Am văzut acest lucru nu doar în cazul tragediei de la Caracal, ci şi în diferite alte cazuri, în ultimele luni şi în ultimii ani.

 

Unul dintre fake news-urile distribuite după tragedia de la Caracal viza exact implicarea NATO în această dramă.

Exact.

 

„O presă liberă este vitală pentru toate democraţiile funcţionale”

Foto: Ambasada SUA la Bucureşti

Rămânând în zona media, o problemă este şi cea legată de libertatea de exprimare, uneori afectată de autocenzura jurnaliştilor, ale cărei cauze ţin uneori de sfera financiară, alteori de ameninţările la care sunt supuşi unii jurnalişti, mai ales cei de investigaţii. Există vreun proiect al autorităţilor americane pentru susţinerea presei libere din regiune?

Libertatea presei este, credem noi, fundamentală pentru sănătatea unei democraţii. Ea este menţionată în Constituţia SUA, în primul amendament. Credem că o presă liberă, sănătoasă şi deschisă este vitală nu doar pentru democraţia americană, ci şi pentru toate democraţiile funcţionale. Am urmărit cu mare îngrijorare în ultimii ani ţări precum Malta sau Slovacia, unde au fost ucişi jurnalişti. În România am discutat cu mai mulţi jurnalişti exact despre fenomenul pe care l-aţi descris, că drept urmare a presiunilor financiare sau de altă natură, vocile lor au fost suprimate şi că devine foarte, foarte greu să-şi desfăşoare activitatea. Avem câteva programe de burse în SUA şi am sprijinit constant programe prin care oferim jurnaliştilor români oportunitatea să călătorească în SUA şi să se întâlnească cu jurnalişti americani. Atunci când situaţia o impune, discutăm şi cu autorităţile române, iar acest subiect este reflectat şi în Raportul anual privind situaţia respectării drepturilor omului în România, aşadar este un subiect de mare interes pentru noi. La Ambasadă avem o echipă care monitorizează constant libertatea presei în România.

 

Vă întrebasem de o eventuală susţinere a jurnaliştilor pentru că este o disproporţie în raportul de forţe între canalele media finanţate oficial sau neoficial de Kremlin şi canalele media finanţate de SUA, prin investitori americani, cum e cazul Europa Liberă. Se poate purta un război cu şanse de câştig în cazul în care un actor aruncă pe piaţă foarte multe canale media şi împânzeşte cu fake news-uri în fiecare zi, iar celălalt actor mizează pe fair play şi să răspunde pentru a destructura acele fake news-uri?

Avem încredere că, prezentat de către jurnaliştii care funcţionează sub protecţia unei prese libere, adevărul va putea învinge minciunile propagate prin fake news. Avem încredere că vom avea succes în contracararea ştirilor false pentru că am reuşit în timpul Războiului Rece prin canale media precum Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea. În ultimii doi ani s-a luat hotărârea ca, pentru a asigura sprijinirea jurnalismului onest în Europa Centrală şi de Est să se redeschidă filiale ale Radio Europa Liberă în ţări precum România.

 

„Există ocazii pentru ca actorii cu intenţii maligne să încerce să intervină în alegerile din România”

O altă ameninţare care vine dinspre Rusia şi la care aţi făcut referire puţin mai devreme în interviu o reprezintă atacurile cibernetice. Microsoft a avertizat anul acesta, după unul dintre atacurile cibernetice venite dinspre Rusia spre România, că vor exista şi tentative de influenţare a alegerilor de anul acesta, din partea hackerilor ruşi. SUA au oficial astfel de informaţii?

Până în prezent, dacă nu mă înşel, nu avem astfel de informaţii. Aşa cum am menţionat, înainte de alegerile pentru Parlamentul European, din luna mai am lucrat cu Autoritatea Electorală şi cu alte agenţii ale Guvernului român, iar apoi, după alegeri, deşi nu am efectuat un sondaj amplu, i-am întrebat pe reprezentanţii unora dintre instituiţi dacă au identificat semne ale unor atacuri orchestrate, iar răspunsul a fost negativ. Nu trebuie să ne oprim aici. România mai are patru runde de alegeri în următoarele 14 luni, dacă luăm în considerare două tururi pentru alegerile prezidenţiale, aşadar există suficiente ocazii pentru ca actorii cu intenţii maligne, fie ei ruşi sau din alte ţări (fiindcă nu putem exclude nici această variantă), să încerce să intervină în alegerile din România.

 

„În ciuda eforturilor de influenţă malignă ale Kremlinului, românii văd valoarea Parteneriatului Strategic”

Într-o declaraţie publică, consilierul pe probleme politice al Ambasadei SUA la Bucureşti, David Allan Schlaefer, afirma, printre altele, că, în România, „există persoane care devin aliate de conjunctură ale Moscovei, care adoptă – uneori, fără să fie conştiente – retorica Rusiei”. Aş aminti aici şi atacuri frecvente lansate chiar de voci din partidul de guvernământ, inclusiv la adresa dumneavoastră, şi a SUA, susţinând că o fac în numele românilor, dar trebuie spus că nu i-a mandatat poporul să facă astfel de afirmaţii, că nu există sondaje de opinie care să justifice aceste afirmaţii ale lor, că o fac în nume personal sau pentru un interes de grup. Cum percepeţi aceste atacuri?

Nu cred că pot adăuga ceva în plus la cele spuse de colegul meu. Ceea ce mă încurajează şi mă linişteşte este rezultatul sondajelor de opinie referitoare la atitudinea românilor faţă de SUA. Un sondaj realizat în noiembrie anul trecut, de către Academia Română şi o companie de sondare americană, a relevat faptul că 90% dintre români au o atitudine favorabilă sau foarte favorabilă faţă de SUA. Am văzut şi rezultatele unui Eurobarometru recent, în care era adresată aceeaşi întrebare în toate statele membre UE, şi ţara cu cel mai mare procent în ce priveşte atitudinea favorabilă faţă de SUA este Polonia (circa 78% dintre polonezi). România se situa pe locul 2, cu 77%. Deci, în ciuda tuturor ştirilor false, a eforturilor de influenţă malignă ale Kremlinului, românii văd în continuare valoarea Parteneriatului Strategic şi au o părere foarte bună despre SUA. M-aş bucura ca activitatea noastră, a Ambasadei, să fi contribuit la acest lucru sau să fi ajutat ca acest entuziasm al românilor faţă de Parteneriatul Strategic să nu scadă, însă este evident că nu putem să considerăm acest lucru ca fiind de la sine înţeles. Tocmai ca parte a eforturilor în acest sens mă aflu la Timişoara – sunt ambasadorul SUA nu doar la Bucureşti, ci în toată România, inclusiv la Timişoara, şi este foarte important pentru mine, şi pentru oricare ambasador al SUA în România, să călătoresc în afara Bucureştiului.

 

Voi încheia interviul cu o întrebare pe care în mod normal v-aş adresa-o la finalul mandatului dumneavoastră, dar probabil nu voi avea ocazia să mai fac un interviu cu dumneavoastră până atunci, deşi mi-ar face plăcere. Prin urmare, dacă la finalul mandatului vă va ruga cineva să caracterizaţi în câteva cuvinte colaborarea cu autorităţile române, cum ar suna aceasta?

Nu sunt încă la final de mandat, aşadar mai este timp să-mi schimb părerea în acest sens. În general însă, relaţia dintre ţările noastre, dintre Guvernele noastre, este foarte bună. Parteneriatul Strategic este sănătos şi robust, lucru măsurabil în mai multe moduri. Unul dintre acestea este frecvenţa cu care se întâlnesc liderii noştri şi am fost foarte mândru să mă aflu la Washington atunci când preşedintele Iohannis s-a întâlnit, din nou, cu preşedintele Trump, la Casa Albă, după doar doi ani şi jumătate. Există însă multe alte modalităţi de măsurare a sănătăţii relaţiei. O altă modalitate este căldura cu care sunt întâmpinat atunci când călătoresc prin ţară şi mă întâlnesc cu liderii locali. Sunt foarte recunoscător pentru accesul pe care ni-l oferă mie şi Ambasadei şi cred că acest lucru indică sănătatea relaţiei noastre. Aşadar, sunt foarte încrezător că ieri, azi, şi, cel mai important, mâine, Parteneriatul Strategic dintre SUA şi România va deveni şi mai puternic.

 

Interviu publicat şi în Revista 22.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.