„Psi”, o nouă serie în colecția „Știință“ a Editurii Humanitas
Agnes Arnold-Forster, cercetător în domeniul istoriei medicinei, Geoffrey Beattie, profesor universitar și psiholog, Sidarta Ribeiro, renumit profesor de neuroștiințe, și Thomas Bourgeron, cercetător și profesor de genetică, unul dintre savanții de primă mărime care au descifrat bazele genetice ale autismului, sunt autorii ale căror cărți deschid o nouă serie a Editurii Humanitas, „Psi”, care va fi lansată, săptămâna aceasta, la Salonul Internațional de carte Bookfest 2025. În această serie, ramura umanistă a colecției de știință, apar lucrări de psihologie individuală și socială axate pe cele mai actuale teme, precum și cercetări de ultimă oră din sfera amplă a neuroștiințelor și a științelor cognitive.
Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase, de Agnes Arnold-Forster, Îndoiala. O explorare în psihologie, de Geoffrey Beattie, Oracolul nopții. Istoria și știința viselor, de Sidarta Ribeiro, și Gene, sinapse, autism. O călătorie spre diversitatea persoanelor cu autism, de Thomas Bourgeron, vor fi prezentate de profesorul de neuroştiinţe şi fiziologie Alexandru Babeș, biologul Alexandru N. Stermin și psihiatrul Vlad Stroescu, sâmbătă, 31 mai, de la ora 16.30, la standul Humanitas din Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo.
Aceste prime patru volume, în care neuroștiința și psihologia se împletesc cu istoria medicinei și literatura, îi oferă cititorului prilejul de a călători prin mintea unora dintre cei mai mari scriitori și oameni de știință din istorie, de a explora evoluția nostalgiei, considerată în secolul al XVII-lea o boală care te putea ucide, transformată astăzi într-o emoție inofensivă, de a afla cum îndoiala se insinuează în mintea noastră, cum se dezvoltă și ajunge să ne schimbe, de a înțelege de ce visăm și ce înseamnă toate aceste evadări din lumea posibilă, în care se exprimă dorințele și spaimele noastre cele mai mari, și cât de importante au fost visele pentru civilizațiile antice, și de a descoperi o abordare integrativă, profund empatică și orientată spre instrumentele practice, concrete la care putem apela pentru a veni în sprijinul persoanelor cu autism.
„Ce anume găsim când cercetăm îndeaproape conținutul nostalgiei? Ce experiență regretă cei care plâng după trecut? Cui îi folosește invocarea epocilor de aur? Și ce ne spun despre societatea și valorile individuale contemporane recursul la nostalgie și exprimarea ei?” sunt întrebări la care Agnes Arnold-Forster oferă un răspuns în volumul Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase. Agnes Arnold-Forster este Chancellor’s Fellow la Universitatea din Edinburgh. Sfera sa de cercetare este istoria medicinei moderne și contemporane, a sănătății și a emoțiilor.
“Îndoiala poate fi un mecanism rațional sau irațional, sistematic sau aleatoriu, sănătos sau patologic, productiv sau neproductiv. Doar de noi depinde s-o recunoaștem, s-o înțelegem și să-i evaluăm costurile în plan personal și social”, afirmă Geoffrey Beattie, în Îndoiala. O explorare în psihologie. Geoffrey Beattie este profesor universitar, psiholog și scriitor. Cercetările sale se axează pe rolul proceselor implicite în luarea deciziilor și în comportament, aplicarea tehnicilor psihologice în viața de zi cu zi.
De la ipoteza potrivit căreia visele de fapt nu există și până la crearea unor dispozitive de ultimă oră care nu doar că dovedesc contrariul, ci le pot și înregistra, Sidarta Ribeiro explorează în Oracolul nopții. Istoria și știința viselor, progresele neuroștiințelor, biochimiei și psihologiei contemporane în ceea ce privește legăturile dintre somn, vise și învățare. Sidarta Ribeiro a fondat Brain Institute, de la Universidade Federal do Rio Grande do Norte în Brazilia, unde în prezent este profesor de neuroștiințe. Subiectele sale de cercetare includ memoria, somnul, visele și neuroplasticitatea.
Deși determinată genetic, dizabilitatea gravă asociată autismului nu este întotdeauna o fatalitate, spune una dintre tezele cărții lui Thomas Bourgeron, Gene, sinapse, autism. O călătorie spre diversitatea persoanelor cu autism. Mediul, prin care înțelegem toți factorii non-genetici, inclusiv ansamblul intervențiilor terapeutice, contribuie semnificativ la creșterea calității vieții persoanelor cu autism. Thomas Bourgeron, unul dintre savanții de primă mărime care au descifrat bazele genetice ale autismului, este cercetător la Institutul Pasteur, unde conduce Laboratorul de genetică umană și funcții cognitive.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
