Palme peste fața presei. Cu umor de Radu Paraschivescu


Tabloidizarea excesivă a mass-media a multiplicat știrile nefundamentate. Cu cât mai aberante, cu atât mai virale.

 

Cea mai recentă carte a lui Radu Paraschivescu, Cartea râsului și a cercetării, apărută la Humanitas cu subtitlul șugubăț Ce se întâmplă cu creierul dacă înveți cuvinte noi în timp ce faci sex, este implicit o carte despre fake news.

Numeroasele gogomănii științifice, de la tratamente fantasmagorice care vindecă orice la descoperiri uluitoare atribuite unor universități existente sau inventate și până la monstruozitățile „științifice” ieșite de după gratii, împreună cu pseudo-autorii lucrărilor, niște vrednici infractori VIP, îi stimulează autorului comentariul acid în care este maestru. A dovedit-o în cărțile anterioare, Ghidul nesimțitului, Muște pe parbrizul vieții, Maimuța carpatină, Noi vorbim, noi nu gândim, Aștept să crăpi (de astăzi, în prime time) ș.a., multe dintre ele fiind culegeri de perle din discursul public, politic, mediatic etc.

Volumul pleacă de la o constatare foarte serioasă și gravă: știri complet false pe domenii care pot pune în primejdie sănătatea oamenilor circulă în voie. Extinderea Internetului, trecerea presei online facilitează accesul și accelerează difuzarea lor. Mass-media își pierd pe zi ce trece bunele reguli profesionale, printre care regula de a verifica în mod rezonabil înainte de a publica. Este inutil să se inventeze complicate softuri de fact-checking, dacă editorul de presă nu își asumă minima responsabilitate de a verifica.

Iar cu subiectele care țin de adevărul științific nu e de glumit, acolo verificarea trebuie să fie atentă și aplicată, cu consultanță de specialitate, dacă jurnalistul nu e în domeniu. Nu asta se întâmplă în mass-media de azi, spune Radu Paraschivescu. Dimpotrivă, un „mijloc de torpilare a cercetării autentice îl reprezintă televizorul și internetul. Fiecare dintre ele propagă la grămadă adevăruri și minciuni, lucruri oneste și manipulări, realități și scorneli. Ca să desparți grâul adevărului de neghina invențiilor ai nevoie de discernământ. Discernământul se exersează și se rafinează cu sprijinul informațiilor. Numai că la zece informații corecte primești cel puțin tot atâtea inexacte. Cerc închis și vicios.”

Tabloidizarea excesivă a mass-media a multiplicat știrile nefundamentate. Cu cât mai aberante, cu atât mai virale. Cartea îi dezvăluie pe falșii profeți ai vindecărilor miraculoase, „vraci televizuali, guru autoproclamați”, ca Florin Condurățeanu, Stelian Fulga, Călin Luca sau Viorel Pop, personaje fabricate de industria escrocheriilor marca OTV și răspândite ulterior la RTV, B1 TV sau pe alte canale care încasează senine bani de reclamă fără să se întrebe dacă nu fac rău bolnavilor naivi și disperați. Un exemplu de „furnizor de sănătate” este V. Mihăilescu. El promite o siluetă de invidiat într-o săptămână, când, cu o capsulă, „vei slăbi chiar și 18 kilograme. În plus, îți vei accelera metabolismul pentru totdeauna cu 300%”. Autorul face o socoteală simplă: 18 kg pe săptămână înseamnă 72 kg pe lună, deci un om de o 100 de kg face practic o cură de dispariție! Dar câți dintre cititorii site-ului sunt dispuși să fie raționali și știu arit¬metică?

Colecția de inepții științifice adunată în cartea lui Paraschivescu este amplă. Presa românească și cea internațională îi furnizează exemple care se întrec pentru Marele Premiu al Neghiobiei. (De altfel, o istorie culturală a prostiei omenești scrisă de ungurul Ráth-Végh István, în anul 1938, arată și aceasta cât de mare este grădina Domnului.) Nu lipsesc publicații onorabile ca The Telegraph, The Time sau, la noi, Adevărul, dar mai ales tabloidele ca Bild, Daily Mail, Click etc., vehicule de aiureli care încep cu „un studiu realizat de cercetătorii din Australia/Marea Britanie/Canada” etc., plus un nume sonor de universitate sau clinică, pentru credibilitate. Așa am aflat că bărbații se tem mai mult de chelie decât de impotență, că femeile arată mai bătrâne miercuri la orele 15.30, că îmbrățișările vindecă gripa și consumul de ciocolată ajută la slăbire. Respectul pentru știință se diminuează astfel, cu ajutorul presei iresponsabile „gata să pescuiască derapajul, să-l ambaleze atrăgător și să-l vândă pe post de revelație… Luminată de reflectorul senzaționalist al presei, descoperirea științifică a început, de la o vreme, să răspundă mai degrabă exigențelor tabloide decât dorinței de a ne muta me¬reu pe altă orbită a confortului și preciziei. Cercetarea a ajuns să aibă un «ce» exotic. Știința a devenit picantă, sexy.”

 

Articol publicat şi în Revista 22.


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.