Orhan Pamuk, Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara (P)

Orhan Pamuk. Foto UVT

Scriitorul Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 2006, a fost unul dintre invitații speciali ai Universității de Vest din Timișoara în anul Capitalei Europene a Culturii. Acesta a devenit Docttor Honoris Causa al UVT.

În 4 aprilie, de la ora 10, în Aula Magna a Universităţii  de Vest din Timişoara, comunitatea academică din UVT i-a acordat lui Orhan Pamuk titlul de Doctor Honoris Causa, într-o festivitate specială pentru spațiul cultural și intelectual românesc și european.

„Pictor al hűzűn-ului, acea melancolie specifică unui Istanbul învăluit în mistere și visare, așternută ca un lințoliu peste orașul imperial intrat într-un dureros declin, Orhan Pamuk a devenit ținta naționaliștilor radicali din țara lui. Declarațiile sale din 2005, când a ridicat vălul de pe asasinarea de către Turcia a unui milion de armeni între 1915-1923, și a unui număr de treizeci de mii de kurzi, s-au soldat cu o serie de procese. În 2007, după ce acuzațiile împotriva lui au fost retrase, Guvernul a decis să fie păzit în permanență. Din acest motiv, a hotărât să petreacă o mare parte a timpului în străinătate – «nu de alta, dar nu vreau să trăiesc douăsprezece luni pe an însoțit de un bodyguard» – predând sau documentându-se pentru viitoarele romane. Acest semi-exil, cu avantajele și dezavantajele sale, a devenit o constantă a minții, pe care cărțile din ultimii cincisprezece ani – romanele și eseurile – o reflectă din plin. Ce a dispărut din ele e starea de voyeur, de autor fascinat de viețile oamenilor, pe care le studia neștiut, amestecat în mulțime. «Ceea ce-mi lipsește, se confesa el, e faptul de a fi un cetățean, de a aparține, de a vedea cine e bun, cine e rău, cine e urât, cine e dezgustător, cine e simpatic, cine e dramatic, cine e demonic, cine e plictisitor. Îmi lipsește plăcerea de a mă bucura de oameni și de cultură din interior, precum și faptul de a străbate ierarhiile din interior»”, menţionează scriitorul şi profesorul universitar Mircea Mihăieş în laudatio citită cu acest prilej.

Orhan Pamuk, alături de Marilen Pirtea, la decernarea titlului de DHC. Foto UVT

Cu fiecare nouă carte, a mai spus Mircea Mihăieş, Orhan Pamuk „confirmă că această trecere – dureroasă în plan personal – de la paradisul interiorității la purgatoriul exteriorității poartă în sine un potențial creator la fel de imens ca și acela din vremea când explora, amețit de culoarea unui oraș fabulos, fața nevăzută a lumii. La urma urmelor, imaginația creatoare compensează întotdeauna dezagrementele unei biografii turbulente: asemeni marelui său maestru, James Joyce, care a scris o carte, Ulysses, despre Dublin la Trieste și Paris, Orhan Pamuk a compus o extraordinară istorie personală a Istanbulului, Cartea neagră, la New York. Geografia, în cazul lui, e numele de împrumut al nostalgiei.”

Orhan Pamuk, alături de reprezentanţii comunităţii academice a UVT, după decernarea titlului de DHC. Foto UVT

„Suntem onorați de intrarea distinsului laureat Nobel în rândurile comunității noastre academice. Prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa Literarum Humaniorum, Universitatea de Vest îi mulțumește scriitorului turc Orhan Pamuk, cu gratitudine pentru încurajarea de a ne face să credem într-o lume cu mai multe centre decât margini”, a declarat rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.

Co o zi înainte, luni, 3 aprilie, de la ora 19.30, tot în Aula Magna Orhan Pamuk a conferenţiat la invitaţia lansată de UVT, în cadrul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Orhan Pamuk a oferit o viziune asupra culturii și literaturii spațiului de frontieră situat între Orient și Occident, participând la o dezbatere publică moderată de scriitorul Radu Paraschivescu. Aula Magna a UVT s-a dovedit neîncăpătoare pentru public, astfel că au fost puse la dispoziţie trei amfiteatre, în care a fost transmisă conferința.

Orhan Pamuk, alături de Radu Paraschivescu. Foto UVT

Orhan Pamuk este născut în 1952, la Istanbul, şi a crescut într‑o familie numeroasă, asemănătoare acelora pe care le descrie în romanele Cartea neagră şi Cevdet Bey şi fiii săi, într‑o zonă înstărită din Nişantaşı. La 23 de ani, hotărăşte să devină romancier. A devenit unul dintre cei mai renumiți scriitori turci contemporani, operele sale fiind traduse în peste 40 de limbi și publicate în peste 100 de țări. În cele mai importante teme care dețin un rol central în operele sale, acesta evocă relația dintre cultura orientală și cea occidentală, dar și puternicul specific al mentalității turce, în care plutește multipla melancolie ce se simte și în aerul Istanbulului, explicată de Orhan Pamuk prin termenul de hüzün, un sinonim specific turcesc al melancoliei, așa cum o înțeleg europenii occidentali. În 12 octombrie 2006, a primit Premiul Nobel pentru Literatură, fiind primul scriitor turc laureat al acestui prestigios premiu. Printre cele mai cunoscute volume ale sale se numără Mă numesc Roșu, Istanbul, Fortăreaţa albă, Viaţa cea nouă, Cartea neagră, Zăpada, Casa tăcerii, Muzeul inocenței sau O ciudăţenie a minţii mele.

Evenimentele fac parte din programul cultural La UVT, Cultura este Capitală!, inclus în Programul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte. Partenerii principali în organizarea acestor evenimente sunt: CTP, Bosch și Bioclinica.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News