Justiția, ghid de rele practici

Documentul de 37 de pagini numit Ghid de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media ilustrează concepția restrictivă a CSM-ului condus de Lia Savonea

 

Au apărut în spațiul public stenogramele unor convorbiri purtate în spațiu privat de către șefa Freedom House România și un procuror, despre capcanele unui ghid de bune practici în comunicarea cu mass-media pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îl pregătea pentru „transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”. În magistratură se vorbea că șefa de atunci a CSM, Lia Savonea, avea în plan restrângerea dreptului la informare a publicului, prin secretizarea unor informații din penal ca identitatea inculpaților, dimensiunea prejudiciului, activitatea inspecției judiciare, numele magistraților aflați în vizorul inspecției etc.

Art. 28 a fost cel mai controversat în 2019, când ghidul a intrat în vigoare: „Numele şi prenumele persoanei faţă de care se desfăşoară urmărirea penală, faţă de care au fost dispuse măsuri în cursul cercetării ori urmăririi penale ori faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată pot fi comunicate public numai dacă faptele pentru care este urmărită penal afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice, în acord cu dispoziţiile art. 14 alin. 1 din Legea 544/2001”. Menționăm că vechiul ghid de comunicare cu mass-media nu prevedea aceste restricții.

Societatea civilă și mai ales jurnaliștii aveau toate motivele să se îngrijoreze. Stenogramele datând din 2019 au fost utilizate în două feluri: mai întâi, procurorii au cerut interceptări audio/video/ambientale pentru ONG-iști și magistrați, pe motivul fictiv că s-ar pune la cale șantajarea șefei CSM, cerere respinsă de instanță. La stenogramele discuției nu au avut acces cei în cauză, în schimb le-a publicat zilele acestea LUJU, într-o suspectă conivență cu Lia Savonea, care se consideră șantajată azi, la patru ani de la convorbire. Stenogramele au fost folosite de propagandiști ca pretext pentru a fi atacați jurnaliștii din presa independentă și organizații civile.

Ghidul de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media a fost aprobat de CSM în septembrie 2019, după ce a mimat dialogul cu presa necesar pentru a salva aparențele democratice. Citat de Libertatea, Liviu Avram de la Adevărul, care participase la unul dintre seminarii, declara că „în niciun caz n-am discutat despre anonimizarea numelor inculpaţilor! Dacă aş fi văzut aşa ceva în proiectul de ghid, le-aş fi dat cu el în cap!”.

Ghidul a fost realizat pe proiectul TAEJ, cod SIPOCA 454/MySMIS 2014, generos finanțat din fonduri europene cu 5,3 milioane de euro, sumă căreia i s-a adăugat de la buget încă un milion de euro. Din aceste sume, CSM a redactat mai multe tipuri de ghid – Ghid de bune practici în relaţia CSM cu puterea executivă, Ghid de bune practici în relaţia CSM cu puterea legislativă, Ghid de bune practici cu celelalte profesii juridice, cu precădere privind relaţia cu avocaţii ș.a. –, a organizat traininguri și evenimente. Proiectul își propunea să facă mai transparentă comunicarea publică în sistemul judiciar și să dezvolte cultura juridică.

Costurile mari sunt greu de înțeles când la instanțe zac de ani broșuri pe care justițiabilii nu le consideră utile. De exemplu, dintr-o sumă de 5 milioane de lei cheltuită în proiect, salariile și onorariile pentru consultanță reprezintă aproape jumătate, adică rotunjit 1.500.000 de lei salariile managerilor de proiect, plus aprox. 880.000 de lei consultanță și experți. De ce are nevoie CSM de consultanță și expertiză juridică e greu de aflat.

Documentul de 37 de pagini numit Ghid de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media ilustrează concepția restrictivă a CSM-ului condus de Lia Savonea, azi judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Jurnaliștii au reacționat relevând că în timp ce victimele sunt expuse, infractorii sunt protejați, iar printre rânduri se face loc bunului-plac. Astfel, ședințele de judecată, de regulă publice, pot deveni nepublice „când se prevede expres”, iar Inspecția Judiciară nu va da jurnaliștilor informații despre magistrații cercetați „decât dacă faptele afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice a respectivului magistrat”. Anonimizarea identității corupților „care nu mai dețin o funcție publică”, precum și a celor urmăriți penal pentru fapte ca viol, proxenetism etc. pune în dificultate activitatea jurnaliștilor. Din 2019 până acum, Ghidul „de bune practici” a rămas nemodificat, iar transparența sistemului judiciar a rămas opacă.

 

Articol publicat şi în Revista 22.


Google News icon  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News


Print Friendly, PDF & Email

Alte articole ...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.