Arheologia ideologiei “antisorosiste”
O istorie onestă a “suprastructurilor” comuniste nu poate ignora fenomenul barbisto-vadimist. Acolo e originea seculegionarismului de azi.
La început a fost „Luceafărul” barbist. Acolo a demarat campania împotriva Europei Libere. Conu’ Jenică îl executqa pe J. Popper. Urmau la rând alţi redactori. Se uita adeseori că atacurile furibunde împotriva sincronismului lovinescian au apărut încă de la sfârşitul anilor ’60 sub semnătură lui Eugen Barbu şi a ciracilor săi. Erau înfierate cosmopolitismul, modernismul, avangarda, „absurdismul”, „străinismul”. Vechiul tezism „realist socialist” era înlocuit prin noul tezism al „specificului naţional”. Plecau staliniştii d’antart, unii dintre ei penitenţi, precum Paul Cornea, N. Tertulian, Savin Bratu şi M. Petroveanu, soseau bădia Lăncrănjan şi tovarăşii Gheorghe Achiţei, Pompiliu Marcea şi Gheorghe Stroia. „Români, cumpăraţi de la români!”
Mai suntem unii care am luptat împotriva extremismului vadimist. Nu am uitat cum individul spumega de ură împotriva “veneticilor”, a “pripăşiţilor cu tartane”, a „hunilor sălbatici” şi alte asemenea imundiţii. Astfel şi-a făcut drum în anii ceauşişti. Aparent, era o scrânteală. Nu o făcea însă de capul lui. Îl sprijinea echipa barbistă, păuneştii, unghenii, mutaşcii, artursilvestrii, nicolaedragoşii, lăncrănjanii, paulanghelii, pompiliumarcii, dinusărarii, danzamfireştii şi alţi dodubălani. Activişti, jurnalişti, profesori universitari, directori de reviste, teatre, edituri. La Secţie, aveau sprijinul lui Eugen Florescu şi, mai sus, al lui Popescu poreclit “Dumnezeu”.
Pentru mine este clar că aceasta este ereditatea noului obscurantism xenofob. Din el provine Fachirul. Sigur, sunt şi teme legionare, dar fundamental îmi pare mai degrabă filonul naţional-stalinist. Varianta românească a ceea ce Robert C. Tucker a numit bolşevismul de extremă dreaptă. Este deci firesc ca neo-protocroniştii să fie solidari cu imperialismul neostalinist şi neofascist reprezentat de satrapul kaghebist.
Am regăsit un pasaj cât se poate de revelator din răposatul „tribun”: “Sămânţa trădării pare mai viguroasă ca oricând. În confruntarea directă cu nelegiuiţii, creştinii pierd. La fel a pierdut Christos. «Te-or întrece nătărăii/ Chiar de-i fi cu stea în frunte» – scria Eminescu. Nătărăii sunt la Putere, în România, de mai bine de 70 de ani. Garnitură după garnitură. Au ieşit din scenă Leonte Răutu, Leon Tismineţchi, Walter Roman, Dionisie Patapievici, Paul Cornea, Ghizela Vass, dar le-au luat locul odraslele, sau nepoţii: Andrei Oişteanu, Vladimir Tismăneanu, Petre Roman, H.R. Patapievici, Andrei Cornea, Bogdan Olteanu. Evreii sunt mereu la Putere în ţara asta amărâtă. Ei poartă pe frunte stigmatul lui Iuda. Dar nu se ascund, dimpotrivă, se mândresc cu asta. Dangaua cu pricina e paşaportul lor spre mărire şi avere. E semnul de recunoaştere.”
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
