Purism moral überall (și pe tărâm muzical)
„Suveranismul”, feciorelnic trăitor prin feții lui frumoși născuți din lacrima poporului, se sufocă de revoltă în absența purismului moral, solicitat imperios și maximalist tuturor, mai puțin reprezentanților lui, subînțeles puri și duri.
Furios și moralist, grabnic vărsătoriu de invectivă la adresa oricui contrazice imaginea „creștinismului” împăiat (cel viu contrazice flagrant suveranismul), suveranistul încruntat, turbat și înveninat spumegă „creștinește” împotriva prezenței oricărei particule de impuritate morală detectată în sfera occidentală, nu doar politică, ci și muzicală.
Necitind filosofie, neauzind vreodată de Ludwig Wittgenstein sau de Otto Weininger pentru a-i „desființa” incriminatoriu și pe ei cu furie savonarolică, suveranistul „meloman” și pur moral s-a limitat momentan doar la marea muzică din concertul de la Viena și a declarat scrâșnind că aceasta a fost anihilată în ziua de 1 ianuarie 2026.
Luptând cu realitatea și nuanțele ei, cu libertatea persoanei și cu însăși tainica „judecată” divină, „suveranistul” orbit de furie și de ideologie, inclusiv religioasă, va decide el însuși, rigorist, unde trebuie trasată oficial granița între bine și rău, între talent și inaptitudine, între excelență și impostură.
La nevoie o va face el însuși pe Facebook sau în emisiuni în care granița între „popor” și „javrele” care îi infestează puritatea ancestrală a fost deja trasată. Același „popor” va afla astfel că Viena e doar un alt nume pentru Sodoma.
Niciun cuvânt, însă, despre fieful „suveranismului” rusesc din orașul de pe malurile valsurilor Dunării albastre. Sau măcar despre Ceaikovski și chiar Mihail Kuzmin. Dar ei nu erau occidentali. Erau ortodocși și „orientali”. Suficient!
În realitate, excelența profesională nu e automat rodită de puritatea morală, nici aceasta din urmă de situarea formală într-o butaforie politico-socială.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
