O carte a crizei (actuale)


Raluca Moldovan, Thomas Tolnai, Valentin Naumescu, „Criza: vocile ICDE în timpul pandemiei”, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2020

 

Criza – Vocile ICDE în timpul pandemiei este o carte a unui anume centrism, un document important despre criză și despre cum moderația poate ajuta la o mai bună „navigare” a epocii post-Covid.

 

Un fenomen atât de bulversant – așa cum este cel generat și întreținut de izbucnirea pandemiei de coronavirus – este „condamnat” să fie însoțit (citit, analizat, înțeles, îndiguit, plasat, profesionist, în coordonate istorice & tematice) de literatura sa.

Am avut mai întâi, în mod inevitabil, speciile cele mai simple: relatările de presă așa-zicând în timp real; și le vom avea mult timp de-acum înainte. Sunt în sine specii simple, nu însă și în ipostazierea lor – pentru că narațiunile publice cu privire la ce este (de unde vine și încotro se îndreaptă) actuala criză globală (mai accentuat, deocamdată, una medicală; ulterior, cum se va vedea mai limpede în lunile și anii ce vor urma – cel mai probabil și una politică și mai ales economică), lucrurile sunt departe de a fi, vorba filozofului, „clare și distincte”. Ulterior primelor valuri de relatări-în-timp-real, și iarăși inevitabil, au început să vină și „documentele” de profunzime – să le spunem eseuri în sensul cel mai generos al acestui termen, încercări de a apropria o dihanie pe care nu puțini oameni au fost și sunt tentați să o ia în posesie în termeni radicali & revoluționari.

Nu avem multe cărți; mai precis, nu avem deocamdată multe cărți care să survoleze această tematică. Numărul acestora – e inevitabil – va crește însă. Cu siguranță că una dintre cele mai interesante apariții editoriale în marginea crizei actuale – o carte apărută recentissim la Editura Universității de Vest din Timișoara, în seria de „Științe politice” – este aceasta: Criza – Vocile ICDE în timpul pandemiei. ICDE, adică Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană. Editorii-coordonatori ai acestui proiect colectiv sunt Raluca Moldovan, Thomas Tolnai, Valentin Naumescu; iar coautorii, cu mult mai numeroși: Valentin Naumescu, Radu Carp, Teodor Baconschi, George Gima, Robert Lupiţu, Dorin Popescu, Nicu Ştefănuţă, Cristi Danileţ, Iulian Fota, Levente Fejes, Vlad Mixich, Manuela Petrescu, Nicu Popa, Dorin Popescu, Cristian Preda, Cosmin Prelipceanu, Ioan Stanomir, Thomas Tolnai, Gabriela Ţibrea, Alina Ioana Vasiliu, Raluca Prună, Cristian Popa şi Claudiu Vrînceanu. „Argumentul acestui proiect editorial rezidă tocmai în spontaneitatea, emoţia şi intensitatea lui. În vremuri tulburi, care le schimbă viaţa, oamenii doresc să înţeleagă ce li se întâmplă, să îşi comunice gândurile, să îşi apere valorile, să anticipeze evoluţiile şi schimbările din ţările lor şi din lume, chiar şi atunci când – sau mai ales atunci când – evenimentele se petrec sub ochii lor, când dinamica este accelerată, iar variabilele şi necunoscutele sunt multiple”, notează Valentin Naumescu, unul dintre coordonatorii proiectului, în debutul volumului, în secțiunea în care e descris argument-ul cărții. Și, în același sens, adaugă: „Criza ar putea trece peste câteva luni sau poate într-un an ori doi, nimeni nu ştie exact. Textele vor rămâne însă neclintite şi imortalizate, ca o mărturie a acestei experienţe pe care o traversăm, aşa cum au fost ele scrise la momentul respectiv de autori cu diverse înţelegeri profesionale şi intelectuale ale contextului crizei şi cu variate viziuni asupra viitorului, sub presiunea unei ameninţări ieşite din comun. Unele scenarii prezentate aici probabil se vor invalida, dar altele se vor confirma în anii care vin. Paginile care urmează devin astfel proba supusă judecăţii timpului a capacităţii analitice, de sinteză şi prospective a think tank-ului ICDE din vremea pandemiei de Covid-19. Acest volum răspunde, cel puţin în parte, nevoii noastre de a surprinde, descrie şi imortaliza secvenţa intelectuală a unei mari crize, ca o fotografie care rămâne peste timp. Este o reflecţie fierbinte asupra unui timp critic, despre care se spune că va schimba lumea”.

Discursul pe care îl propune volumul în discuție e subsumat mai multor registre – textele care alcătuiesc această carte-compozit stau „într-un florilegiu care acoperă o vastă tematică politică (internă şi internaţională), economică, socială, educaţională, culturală, de comunicare etc”. Dispunerea materialelor din carte urmează o logică de grupare în patru categorii tematice. Debutul (și primul calup tematic, totodată) este amplu și are drept referențiale „ordinea globală și cea europeană”, ambele examinate, din unghiuri diverse, prin lentila care privește impactul pandemiei de coronavirus asupra acestora – acest areal tematic este acoperit de o suită de analize, interviuri și comentarii. A doua secțiune din Criza – Vocile ICDE în timpul pandemiei restrânge, dar într-un sens preponderent geografic, câmpul analizat: România și starea de urgență sunt „personajele” principale ale unei alte serii de analize, comentarii și interviuri. Cantitativ, primele două grupaje tematice își taie, de altfel, „partea leului” din întreaga arhitectură a volumului: împreună ocupă cam trei pătrimi din întregul spectacol de idei al volumului, un spectacol chiar impresionant prin diversitatea, tonul și acuratețea argumentelor. Cea de-a treia parte a cărții este una așa-zicând instituțională: e o „poveste” prin intermediul unor documente, despre ce este – atât în chestiuni care țin de viziunea instituției, cât și momentelor punctuale de punere în practică a acestei viziuni – Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană. Ultima diviziune tematică a volumului, a patra, este compusă din două foarte interesante – și ample – studii și cercetări: primul contabilizează și problematizează, în urma unui proces de consultare publică, „prioritățile, oportunitățile și amenințările care pot afecta România pe termen scurt şi mediu”; al doilea e o analiză aplicată despre activitatea și rolul poliției din România în perioada de pandemie și post-pandemie.

Educaţia (precară), corupţia şi clasa politică (slabă) sunt pe primele locuri când vine vorba despre vulnerabilităţile României de azi. La acestea se adaugă infrastructura şi lipsa de competenţă în diferitele sectoare ale administraţiei. Indiferent de segmentul de vârstă, locaţie sau educaţie, corupţia este detaşat pe primul loc în topul menţiunilor (şi aceasta e doar o confirmare a numeroase studii calitative sau cantitative desfăşurate anterior), aspect care trebuie să atragă atenţia politicienilor asupra priorităţilor pe care trebuie să şi le impună. Abandonarea luptei anticorupţie sau considerarea acestui capitol ca încheiat, deci este o greşeală în faţa acestui public”, apreciază publicistul Cristian Popa în primul dintre cele două studii invocate mai înainte.

În fine, și un scurt decupaj și cu privire la chestiunea punctuală a impactului Poliției din România în societate în pandemie și post-pandemie (studiul din care vom cita, admirabil, este semnat de Levente Fejes): „Dacă vrem să avem o şansă pentru managementul cu succes al acestei crize (precum şi a următoarelor crize similare), trebuie să ancorăm politicile publice în studii ştiinţifice riguroase, în principiile eticii şi ale statului de drept. Deschiderea către comunitatea ştiinţifică independentă (în afara sistemului propriu de cercetare al MAI) creşte credibilitatea rezultatelor, extinde expertiza la care au acces forţele de ordine şi diversifică abordările şi unghiurile din care problemele cu care se confruntă acestea sunt analizate. În acelaşi timp, pe parcursul unei pandemii apar o mulţime de probleme etice legate de alocarea resurselor şi de gradul de risc la care unii cetăţeni sunt supuşi, dar şi de nevoia de a aplica reguli stricte, care pot fi percepute ca fiind injuste. Pentru creşterea credibilităţii instituţiei şi a gradului de conformare a cetăţenilor este imperios necesar ca poliţia să adreseze problemele de integritate din sânul ei”.

Așadar: Criza – Vocile ICDE în timpul pandemiei, o carte a unui anume fuzionism, a unui anume centrism (în foarte multe privințe, ofertant pentru dezbaterea de idei), un document important despre criză și despre cum moderația poate ajuta la o mai bună „navigare” – printr-o înțelegere nuanțată – a unei situații care, așa cum se mai spune, va rămâne consemnată în cartea de istorie…

 

P.S. Două vorbe despre ICDE (fondată în iunie 2019), instituția care – în tandem cu Editura Universității de Vest din Timișoara – tutelează acest proiect editorial.

A. „Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană este o organizație nonguvernamentală deschisă, având sediul central la Cluj-Napoca şi cu grupuri de lucru în oraşele din ţară, bazată pe voluntariat şi spirit civic, pe demnitate, expertiză şi integritate puse în slujba apărării şi promovării valorilor europene”;

B. (citat din documentul fondator al acestei instituții) ICDE se înfiinţează pentru a apăra şi promova, prin mecanismele culturii politice democratice, valorile fundamentale ale Uniunii Europene în societatea românească, în deplină consonanţă cu drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţia României. Obiectivul nostru esenţial este, aşadar, România europeană, pe care vom înţelege să o asumăm ca pe adevărata noastră identitate organizaţională”. Site-ul ICDE: //roeu.org/ //

 

Articol publicat şi în Revista 22.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.