La 80 de ani de la moartea lui Mihail Sebastian
Mihail Sebastian. Sursă foto: Rahiva Radio România
Parcă și-ar fi descris moartea în romanul Accidentul… Blândul Mihail Sebastian moare la 29 mai 1945 într-un stupid accident de mașină, la sfârșitul războiului, supraviețuind posibilităților unui sfârșit tragic la care au fost condamnați evreii în timpul pogroamelor.
În excelenta carte Singur, Viața lui Mihail Sebastian, de Tatiana Niculescu, citesc că Mihail Sebastian, este primul pseudonim găsit: “Cu umorul amar și autoironie care-l caracterizează, Iosef Hechter găsește în Mihail un prenume de camuflaj tocmai potrivit pentru el. În cartea profetului Daniel, arhanghelul e protectorul evreilor, iar legenda spune că el îi ajutase să scape din robia babiloniană.” În acel an se înființase Legiunea Arhanghelului Mihail, condusă de Corneliu Zelea Codreanu.
Cât despre numele Sebastian, Ida Rubinstein iscă un scandal în acele vremuri cu spectacolul Le Martyre, de Saint Sebastian. Pentru că “un sfânt creștin fusese interpretat de o femeie, și femeia mai era și evreică!”
Despre Jurnalul lui Mihai Sebastian Philip Roth scria: “Cartea aceasta merită să stea pe acelaşi raft cu Jurnalul Annei Frank şi să-şi găsească la fel de mulţi cititori.“ O carte a umanității.
În cartea Singur. Viața lui Mihail Sebastian Tatiana Niculescu descrie emoționant accidentul: “Pe 29 mai, Sebastian ia prânzul, ca de obicei, cu părinții și cu Benu, în sufrageria din strada Antim (…) Pe seară, are programată o lecție de literatură universală în amfiteatrul Facultății de Farmacie (…). E o zi însorită. Pomii și-au lepădat de mult florile, vara e deja instalată. E prima vară de după coșmarul războiului. Sebastian are 37 de ani. (…) dă să traverseze bulevardul Regina Maria în dreptul bisericii Sfântul Nicolae Vlădică de peste drum. Ivit ca din senin, un camion în viteză își pierde brusc direcția și îl lovește. În cădere, Sebastian se izbește cu capul de caldarâm. Dacă cineva care citise romanul Accidentul s-ar fi aflat prin apropiere, și-ar fi amintit de începutul cărții ca de o stranie prefigurare a momentului de acum. N-ar fi avut decât să schimbe identitatea personajului. «Nu-și dădea seama cât timp trecuse. Câteva secunde? Câteva lungi minute? Nu simțea nimic. Auzea în jurul lui voci, pași, chemări, dar totul surd și cenușiu, ca un fel de pastă sonoră (…) Vasăzică un accident, gândi el foarte calm, aproape cu indiferență».”
Text publicat şi pe pagina de Facebook a autoarei.
- Recomandare de lectură: Tatiana Niculescu: „Nu m-am gândit că viața lui Mihail Sebastian le va vorbi atât de mult oamenilor din zilele noastre”
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
