Expoziţia Proclamația de la Timișoara în memoria colectivă, deschisă publicului

Foto: Cristian Peica

La Biblioteca Centrală Universitară Timișoara s-a deschis azi, cu ocazia aniversării a 35 de ani de la semnarea Proclamaţiei de la Timişoara, expoziţia Proclamația de la Timișoara în memoria colectivă, care reflectă ecourile pe care acest document le-a avut în presa vremii.

Expoziţia găzduieşte o selecție impresionantă de documente de presă care reflectă atât ecourile Proclamației de la Timișoara în presa vremii, cât și modul în care aceasta a influențat memoria colectivă de-a lungul timpului. De asemenea, în cadrul expoziţiei sunt şi cărţi legate într-un fel sau altul de Proclamaţia de la Timişoara, care fie tratează această temă, fie sunt scrise de membri ai Societăţii Timişoara.

Organizatorii transmit că Proclamația de la Timișoara în memoria colectivă este o expoziție destinată publicului larg, prin care se dorește omagierea momentului istoric și impactul în timp al acesteia, la împlinirea celor 35 de ani.

La vernisaj au participat profesorul universitar Vasile Docea, director general al Bibliotecii Universitare. Invitații speciali au fost rectoprul Universităţii de Vest din Timişoara, profesor universitar Marilen Pirtea, şi doi dintre semnatarii Proclamației, profesorul universitar Lucian Vasile Szabo şi profesorul universitar şi scriitorul Marcel Tolcea.

Marcel Tolcea, Vasile Docea şi Lucian Vasile Szabo. Foto: Cristian Peica

“Expoziţia porneşte de la colecţii proprii ale Bibliotecii – avem o colecţie foarte mare de ziare şi publicaţii periodice, pe care oricine o poate accesa –, dar am folosit multe materiale şi din colecţia electronică Arcanum, o sursă documentară extraordinară de presă din secolul al XIX-lea până azi, care acoperă spaţiul central-est european. Ideea a fost aceea de a face un periplu în posteritatea Proclamaţiei de la Timişoara, pentru a arăta ce s-a întâmplat cu acest document de atunci până în zilele noastre, pentru a arăta modul în care Proclamaţia a avut ecou în primele luni ale anului 1990. Ziarul Timişoara, editat de Societatea Timişoara, a fost principala voce care exprima punctele de vedere pe această temă. Avem în expoziţie şi alte ziare din presa locală a vremii, dintre care unele au avut cel puţin o atitudine rezervată faţă de Proclamaţie. Apoi sunt ziare centrale, multe la vremea aceea aservite Puterii, în care a fost dezbătută tema. Avem, de asemenea, ziare din ţară de limbă străină, dar şi ziare internaţionale care au scris despre Procşamaţia de la Timişoara. Alte imagini din expoziţie redau ceea ce s-a întâmplat ulterior cu Proclamaţia, modul în care aceasta a fost receptată în memoria colectivă. Expoziţia surprinde şi modul în care Punctul 8 al Proclamaţiei a fost preluat şi discutat, ani de zile mai târziu, în contextul Legii lustraţiei”, spune directorul BCUT, istoricul Vasile Docea.

Marilen Pirtea subliniază că marcarea a 35 de ani de la semnarea Proclamaţiei de la Timişoara este un moment important al istoriei noastre, un moment simbolic al luptei pentru libertate și demnitate. Acum, când ne confruntăm cu provocări care amenință democrația și statul de drept, adaugă rectorul. UVT, devine și mai important să ne amintim de acele zile, de valorile pentru care a luptat generația noastră politică, în acea perioadă. “Pentru respectul adevărului istoric și pentru a onora memoria Revoluției Române din 1989 și a perioadei de democratizare care a urmat, în care data de 11 martie a devenit semnificativă, elevii de liceu pot studia acum disciplina Istoria Revolutiei din 1989 sşi a schimbării de regim din România, introdusă prin metodologia ministerului din acest an școlar pe baza prevederilor legii pe care am inițiat-o”, mai spune Marilen Pirtea.

Marilen Pirtea. Foto: Cristian Peica

Proclamaţia de la Timişoara – explică unul din semnatarii documentului, Lucian Vasile Szabo – preia ideile exprimate în revoluţie, le sintetizează, le explică şi le dă o formula teoretică foarte explicită. “Revoluţia a însemnat un lucru extraordinar, doborârea regimului ceauşist, dictatorial, dar apoi latura anticomunistă a trebuit să fie construită. (…) Nu exista la ora aceea, în România, o platformă a democraţiei liberale în numele căreia să lupţi. Era confuzie şi puterea provizorie care se instalase foarte bine. Nu exista alternativă democratică. Nu se ştia ce s-a întâmplat la revoluţie. Proclamaţia s-a născut din ideea de a limpezi lucrurile. (…) A avut un impact extraordinar, susţinând ideea de alegeri libere, susţinând caracterul anticomunist al revoluţiei, nevoia de reformă şi integrarea europeană a României, ideea de democraţie liberală. (…) După 35 de ani rămân spiritul Timişoare şi ideea că nu trebuie să se acceptă niciun fel de compromis atunci când vine vorba despre ideile liberale”, a mai spus Lucian Vasile Szabo.

Marcel Tolcea, un alt semnatar al Proclamaţiei, afirmă că acest document a fost un moment profetic. “Dacă vă uitaţi acum, la 35 de ani de la acel moment, veţi vedea ce lucruri extraordinare sunt spuse în acest text, care a susţinut democraţia liberală. Proclamaţia este cel mai putenic text împotriva naţional-comunismului ceauşist, unde se află cancerul societăţii române de azi”, a adăugat Marcel Tolcea.

Foto: Cristian Peica

Expoziţia poate fi văzută în Atriumul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Eugen Todoran” din Timișoara (b-dul Vasile Pârvan, nr. 4A), în programul de funcționare al bibliotecii. Intrarea este liberă.

Proclamația de la Timișoara, adoptată în 12 martie 1990, a fost redactată în urma manifestației populare din Piața Operei începută cu o zi înainte. Inițiatorul Proclamației de la Timișoara și al declarării zilei de 16 decembrie ca zi națională de luptă împotriva totalitarismului, George Șerban, ales ulterior deputat din partea PNȚCD, a fost inspirat în demersul său de colaboratoarea sa, Alexandra Indrieș, fostă deţinută politic, scriitoare, iar după 1989 – membră fondatoare a Societăţii Timişoara și editorialist al ziarului Timişoara. În perioada următoare, documentul a fost recunoscut și sprijinit de sute de asociații civice, iar aproape patru milioane de români au semnat apeluri în favoarea introducerii în legea electorală a punctului 8, referitor la lustraţie. De altfel, aplicarea punctului 8 a fost și una dintre principalele cereri ale manifestaţiilor din Pieța Universității, din perioada aprilie-iunie 1990.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News