Dezbatere Humanitas pe tema Imperiului-satelit şi a guvernării româneşti în Transnistria, din anii 1941-1944
La împlinirea a opt decenii de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, campania din Est, unul dintre cele mai traumatice evenimente ale istoriei noastre, are ecouri încă vii în memoria generațiilor de azi. Humanitas invită publicul cititor la o întâlnire live online cu istoricul Vladimir Solonari, autorul volumului Imperiul-satelit. Guvernarea românească în Transnistria, 1941-1944.
Istoricul Vladimir Solonari, profesor al University of Central Florida, va intra în dialog cu istoricul Adrian Cioflâncă, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, istoricul Ottmar Trașcă, cercetător ştiinţific principal I în cadrul Institutului de Istorie „George Bariţiu“ al Academiei Române, și cu Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea din București. Moderatorul dezbaterii va fi jurnalistul Marian Voicu. Evenimentul are loc azi miercuri, 9 februarie, de la ora 19.30.
Imperiul-satelit, volum apărut la Humanitas în decembrie 2021, este o investigație aprofundată a istoriei politice și sociale a zonei din Ucraina sud-vestică aflate sub ocupație românească în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Transnistria a fost singurul teritoriu sovietic ocupat administrat de o altă putere decât Germania nazistă, o recompensă pentru participarea României la Operațiunea Barbarossa.
Contribuția extrem de valoroasă a lui Vladimir Solonari la istoria celui de-al Doilea Război Mondial se concentrează asupra a trei aspecte principale ale stăpânirii românești în Transnistria: cucerirea și delimitarea regiunii, administrarea românească a noului teritoriu și reacția localnicilor la ocupație, care au la bază descoperiri fascinante din arhive necercetate până acum.
Prima secțiune a cărții analizează țintele politice ale României și participarea ei la invadarea URSS. Vladimir Solonari reconstituie felul în care administratorii români au încercat, în moduri contradictorii și incoerente, să „românizeze” și să „civilizeze” Transnistria, în același timp aruncându-i acolo pe cei 150.000 de evrei și 20.000 de romi deportați dintr-o Românie purificată rasial. Imperativele războiului total au făcut până la urmă ca exploatarea economică a regiunii să devină prioritară în raport cu orice alte scopuri pe care le vor fi avut românii. În secțiunea finală, istoricul discută despre colaborarea și rezistența localnicilor, explorând în special relațiile administrației cu populația locală creștină, care inițial i-a întâmpinat pe ocupanți ca eliberatori de sub opresiunea sovietică.
Dezbaterea va fi difuzată pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas și pe canalul de YouTube al Humanitas. Înregistrarea audio va fi ulterior disponibilă pe HumanitasSoundcloud, pe Spotify, Deezer, Apple şi Google.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News