Cu drona la festival


Este aproape un miracol ca un festival dedicat televiziunilor regionale, locale și producătorilor independenți să reziste 14 ani, să nu dispară din lipsă de finanțare, din lipsă de producții sau din dezinteresul publicului.

 

Corina și Ionuț Ceaușescu n-au clacat și au organizat din nou, la Târgu Mureș, între 14 și 20 august, festivalul SIMFEST, la care au concurat 84 de producții din 10 țări.

Pe parcursul anilor, festivalul s-a internaționalizat și a devenit un eveniment cultural extins, de la competiția de televiziune la dezbateri, proiecții de film, expoziții, lansări de carte. Festivalul a adăugat o componentă instructivă, Școala de Vară pentru jurnaliști.

Anul acesta au ținut cursuri despre sunet, scenariu, muzică de film, mobil video și scriere creativă Horea Murgu, Copel Moscu, Mircea Florian, Péter Keresztes și Bogdan Hrib.

SIMFEST este el însuși o școală nonformală. Aici înveți văzând și discutând. Despre profesie, despre filme, despre tehnologii. Nu în ultimul rând, despre pasiunea de a face ceva. Din 2007 i-am adăugat și o componentă la modă: work-shop-urile, numite mai nou masterclass, susținute de profesioniști din țară și din străinătate. Am căutat mereu să abordăm teme de actualitate pentru jurnaliști, mai ales pentru cei de televiziune, dar și să suplinim absența unor calificări profesionale la care mulți nu au acces”, declară organizatorii.

Dezbaterea Minte presa. Ce spun jurnaliștii? Ce spune publicul?, organizată de Asociația Ziariștilor Independenți AZIR, secția românească a AEJ, cu participarea Angelei Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a provocat discuții polemice, în căutarea unor soluții de igienă etică în presă.

Juriul festivalului, din care am făcut parte, a remarcat cât de flexibili sunt producătorii și realizatorii de televiziune, cel puțin în privința adoptării mijloacelor noi de producție TV: 2017 este anul dronelor sau, cum parafraza hâtru Geo Tuică, director de imagine, membru al juriului, „nicio masă fără dronă”. Au existat și excese, taxate de juriul format din Dorin Ilie (France Télévision), Ion Stavre (SNSPA), Codruț Pînzariu (producător independent), Lucian Ionică, președintele juriului, dar imagini prodigioase au fost captate cu drona în filme documentare care au meritat un premiu, ca Biserici de lemn din România, realizat de Kiki Vasilescu.

Comparativ cu anii anteriori, se poate spune că televiziunile locale au trimis mai puține producții în competiție, simptom al crizei de finanțare de care presa locală suferă de peste opt ani, ducând la dispariția presei tipărite și a numeroase studiouri locale.

Sondajul Obiceiurile de informare și consumul de presă scrisă al românilor, realizat de IRES în perioada 5 – 7 iulie, arată că, dacă pentru informațiile despre evenimente din țară și din lume publicul apelează la televiziunea generalistă, în proporție de peste 80%, pentru informații locale apelează la televiziune doar în proporție de 50%. Tot ca o particularitate a ediției 2017: producțiile înscrise din Republica Moldova au fost numeroase și au excelat.

Un festival vine și trece, triumful câștigătorilor este efemer, dar reprezintă totuși un îndemn de a nu renunța la profesiile captivante din jurul televiziunii și filmului. De aceea laureații trebuie menționați și cunoscuți:

  • Marele Premiu (1.000de euro), pentru Nicu Ioniță, un supraviețuitor al experimentului Pitești, realizat de Gabriela Baiardi, de la TVR Iași;
  • Premiul special al juriului – 100 de movile, de Max Ciorbă, OWH Studio Chișinău;
  • Premiul Reprezentanței Comisiei Europene la București (1.000 de euro şi o călătorie de studii la Bruxelles), pentru Povești din Armenopolis, de Diana Deleanu, TVR;
  • Premiul pentru jurnalism european, acordat de Asociația Ziariștilor Independenți din România, AZIR/AEJ (2.000 de lei), pentru 10:34 to Belgrad, de Ioana Grigore;
  • Premiul pentru film documentar – Operațiunea Zimbrul, de Dan Curean și Dan Păvăloiu, TVR Cluj;
  • Premiul pentru film documentar – Facebookistan, de Jakob Gottschau, de la Express TV Produktion, Danemarca;
  • Premiul pentru film-anchetă – Agonia ultimului combinat de utilaj greu, Fortus, de Maria Florea, Margareta Andreescu și Cristi Donose, de la TVR Iași;
  • Premiul pentru docuficțiune – The Applauseman, de Ruben Vermeersch, producție independentă, Belgia;
  • Premiul pentru știri de televiziune – Povestea unei stațiuni părăsite, Soveja, de Cătălin Bălan, Digi 24 TV;
  • Premiul pentru imagine – Cine iubește și lasă, de Victor Gălușcă, de la Adof Chișinău;
  • Premiul pentru montaj – Rucodelie de la Savatie, de Stas Ciorescu, de la Ciofilm Chișinău;
  • Premiul pentru producție minorități etnice – Khozyain, de Mircea Sorin Albuțiu, de la Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj;
  • Premiul pentru film turistic – Biserici de lemn din România, de Kiki Vasilescu, de la East Movies, București;
  • Premiul pentru creație New Media – Crooked, de Tudor Botezatu; Premiul pentru videoclip – Cangurul, de Natalia Bujor, de la Ciofilm Chișinău.

 

Articol apărut şi în Revista „22”.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.