Curriculumul aberant goneşte copiii din şcoli

Autorii de programe şi manuale nu înţeleg că la 11 ani nu poţi pretinde rigoare ştiinţifică de la elevi. Rigoarea ştiinţifică, abstractul apar la liceu şi, mai ales, la facultate.

Suntem în plin proces de aprobare a proiectelor de manuale pentru ciclurile primar şi gimnazial. Nu este prima oară când scriu despre curriculumul şcolar şi despre manuale. Degeaba. Mă şi mir că mai am răbdare să mă aplec asupra acestui subiect, ştiind că vorbesc la pereţi, scriu, dar nu citeşte nimeni, dintre cei cu putere de decizie, ce spun. Şi nu sunt păreri personale.

Sunt exemple scoase din manualele de clasa a V-a, recent introduse în circulaţie şi care se adresează unor copii de 11-12 ani.

Autorii de programe şi manuale nu înţeleg că la 11 ani nu poţi pretinde rigoare ştiinţifică de la elevi. Ci înţelegerea lumii şi a societăţii prin intuiţie, prin exemple concrete. Rigoarea ştiinţifică, abstractul apar la liceu şi, mai ales, la facultate.

Altfel, forma grafică, desenele, materialele audio-video, alte auxiliare au progresat mult, fac manualele mai atractive, dacă nu ar avea un număr de concepte prea abstracte şi sofisticate, de natură să-i sperie pe elevi. Şi să-i îndepărteze de şcoală.

Despre manualul de biologie de clasa a V-a am scris aici. Reiau doar lista, incompletă, a conceptelor pe care un copil de 11 ani trebuie să le înveţe:

Biotop, factori abiotici, biocenoza, ecosistem, biom, apă salmastră, eclozare, poichiloterme, homeoterme, lanţuri trofice, descompunatorii, mimetismul, crustacee,  nutrienţi, graminee, moluşte,  protozoare, humus, artropode, endemic, angiosperme, acicular, gimnosperme, plancton,  planarie, relict, submers, troglobionte, troglofile,  fitoplancton, zooplancton, detritus, epifite, prehensil, heterotrofă, autotrof, saprofite, agent patogen, protiste, euglenă, pigment clorofilian, hife, miceliu, ruginile, rizoizi, rizom, cormofite, spongieri, celenterate, cefalopode, artropode, chitină, monotreme, pinipede, placentare, marsupiale, heterotrofe, saprofite.

Doar citirea acestor concepte te înfioară. O parte dintre ele se învaţă la facultate, nu la clasa a V-a.

Iată exemple din manualul de la matematică:

Exerciţiul  9. c) este greşit formulat.

Am văzut manuale de matematică pentru clasa a V-a din Marea Britanie. Nici gând de aşa ceva. Multe exerciţii comune, banale, dar care consolidează învăţarea celor patru operaţii şi, apoi, rezolvarea unor probleme simple, legate de situaţii concrete din viaţă.

Iată acum o listă incompletă de concepte din Manualul de geografie de clasa a V-a:

troposferă, stratosferă, mezosferă, termosferă şi exosferă, ionosfera, amplitudine termică, factori pedogenetici, impactul antropic, ueduri, antropic, apă fosilă, areal, azonalitate, dezagregare, ecosistem, etajare, habitat, humus, supra exploatare, rifturi subducţie pungi magmatice, geosfere, litosferă, plasmă, desublimare.

„Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt de părere că, la început, adică acum aproximativ 15-16 miliarde de ani, totul a pornit de la o uriaşă explozie, iar momentul iniţial al acestei explozii a fost denumit Big Bang. Acest eveniment unic a dat naştere materiei, energiei, spaţiului şi timpului”.

M-a întrebat un elev de clasa a V-a cum e cu Big Bang-ul. I-am spus cam acelaşi lucru. Cum adică, m-a chestionat elevul, şi înainte de Big Bang nu exista nici spaţiu, nici timp? Aşa zic unii savanţi, răspund eu. Nu cred, zice elevul. Aşa se întâmplă când prezinţi elevilor teorii prea sofisticate pentru mintea lor. Iar elevii rămân cu ideea că nici profesorii nu ştiu ce predau.

La Istorie:

zigurat, apogeu, Canaan, scriere cuneiformă, scriere hieroglifică, sumerieni, akkadieni, asirieni, babilonieni, fenicieni, pixidă, Kilix, Hidrie, riton, crater, acropolă, agora, polis, hegemonie, hoplit, liga, diadoh, elenism, efeb, fronton, friza, capitel, frescă, fondare, patrician, plebeu, retorică, virtute, dava, şindrila celţi, Coran, Islam, profet, revelaţie, etnogeneză, calif, rit, schismă, ţarat, cormană, conciliu, carta, câmp lexical, senior, suzeran.

Noţiuni şi concepte care se adresează, mai degrabă, liceenilor. Şi pentru ei greu de reţinut şi priceput. Sigur, există şi elevi supradotaţi, cu o inteligenţă dominant conceptual-teoretică, care ar putea înţelege şi reţine aceste concepte. Cam 30%. Dar nici aceştia nu au aceeaşi pasiune pentru toate materiile.

Împărţind la zece materii, obţinem cam 3% dintre elevi pasionaţi de istorie, să spunem. Şi pentru 3% îi chinuim pe toţi elevii cu concepte şi noţiuni precum cele prezentate?

Am susţinut existenţa a trei tipuri de curriculum în cadrul fiecărei discipline: minim, mediu şi de aprofundare. Şi posibilitatea acordată profesorilor de a opta, în funcţie de nivelul clasei, pentru una din variante. Iar dezvoltarea interesului elevilor cu înclinaţii deosebite spre o materie sau alta să se facă în cadrul Curriculumului la dispoziţia şcolii, cu ore plătite de stat la fel ca alte ore.

Ştiu un elev, olimpic la matematica în gimnaziu, care la Evaluarea Naţională a luat notă mică la Limba şi Literatura Română. A fost repartizat la un liceu industrial, nu s-a mai îngrijit nimeni de pasiunea lui pentru matematică şi s-a pierdut. A devenit un elev mediocru.

În Germania, 70% dintre elevi învaţă în şcoli profesionale, şi încă din clasa a V-a se despart filiera teoretică de filiera tehnologică. Exact pentru motivul explicat mai sus: nu toţi elevii au acelaşi nivel de înclinare spre toate materiile. Şi elevii merg la filiera pe care o decide şcoala, nu fiecare de capul său şi al părinţilor. Altfel, cu manuale şi curricule precum cele exemplificate nu învaţă nici ce ar putea să înveţe în mod obişnuit, într-o şcoală normală, nu aberantă cum este şcoala noastră. Bani irosiţi pe manuale, pe funcţionari care zac de zeci de ani în instituţii şi care nu fac efortul să citească curricule din alte ţări.

Consecinţe? România se află pe ultimele locuri în Europa la testele PISA, are 45% analfabeţi funcţional, de 15 ani, nu avem meseriaşi în piaţa muncii, iar antreprenorii şi autorităţile se gândesc să aducă forţă de muncă din alte ţări. Unii antreprenori chiar fac acest lucru.

Are dreptate Liviu Dragnea când spune: „România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat.” Şi este aşa de disperat încât nu ia nicio măsură pentru remedierea situaţiei.

Articol publicat şi în Adevărul.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News