Ortodoxismul e o tumoră religioasă crescută în corpul creștinismului ortodox sub umbrela pietismului siropos, întreținut de clericalismul inept, guraliv, formalist și onctuos. Ortodoxia este cu totul altceva. Ortodoxismul crescut din ignorarea radicală a cuvintelor lui Hristos e formă goală,...
În primul rând, nu este vorba de o iminentă materie nouă în programa școlară, ci de o strategie educațională prin care să se ofere prioritate informării tinerilor pe stringenta temă a războiului digital care vizează de luni de zile România,...
Ceea ce ne salvează e bunătatea. Răspunsul nostru la chemarea lui Hristos, nu a vreunui guru mincinos. Nu există ceva mai onorant și mai frumos care să vorbească explicit despre umanitatea noastră. Orice gest al bunătății făcut prin mâna...
Ceea ce le lipsește infamilor complici cu deja manifestul Agresor al Europei democratice din care facem parte, inși care după mai mult de trei ani nu au încă dovezi irefutabile și epistemologice despre războiul din Ucraina, care se prefac că...
Epidemia de ură, vântul și furtuna cuvintelor care tulbură, învrăjbesc, rănesc și ucid în efigie. Există un „vânt”, inițial neînsemnat, iscat de cuvinte aruncate în minți și suflete, așa cum există, uneori, o „furtună” declanșată de neînțelegerea, răstălmăcirea și manipularea...
Spectacolul are (încă) numeroși protagoniști angajați ca mercenari în trupa sinistră a magului carpatin, danubian și pontic. Ipocrit clamata „reformă morală a națiunii române” pe sordida cale politică a „suveranismului” aflat în treabă (edificarea unei fictive „morale” pe cale...
Despre pericolele vehementei retorici polarizante nu se va vorbi niciodată suficient. Vorbirea rațională ajunge să nu mai valoreze oricum nimic în climatul iresponsabil tolerat al activismului politic radical și al radicalizării unei societăți profund vulnerabile educațional, devenită pe nesimțite victima...
[Unii] „au tupeul să cheme copiii la școală!”, se răstește isteric, cu chipul descompus de „cinste, îngrijorare și compasiune” un mare lider și vajnic purtător de grijă al învățământului românesc. Se știe că urâțirea unor chipuri ține de un...
Ce reține atenția la propagandiștii „suveranismului” / anti-europenismului cu panaș muscălesc este fie sărăcia lucie a mentalului și discursului clădit pe câteva obsesii rudimentare, exprimate într-un lexic chinuit, fie ura care le desfigurează chipul și le scrâșnește vocea răgușită de...
Lupta grotescă, deja hilară, cu intelectualii publici din România, oameni cu adevărat liberi care n-au băgat capul în nisipul ticăloșiei, este un lung episod, nu doar psihotic, al asaltului „acoperiților” cu ridicole aere de illuminati, al câtorva pseudo-jurnaliști cu vocația...
Ziua de naștere a domnului Andrei Pleșu este, în fiecare an, pentru cei ce i-au citit măcar o carte, măcar un articol din revista Dilema, pentru toți cei ce l-au audiat într-o conferință sau ascultat atent într-o intervenție din spațiul...
Demagogii profită de dreptul la liberă exprimare pentru a-și consolida statutul de tirani, observă atât Platon în Republica, cât și Aristotel în Politica. Noi mai observăm azi ceva? Dintr-o democrație slăbită de prăbușirea educației și de emergența ignoranței și...
Lipsa irațională de solidaritate politică și sindicală în jurul evitării falimentului național ne poate fi fatală. O spun experții financiari naționali și internaționali, nu parveniții strâmbei și epuizantei tranziții sau guralivii de serviciu alături de propagandiștii antieuropeni, deci antinaționali,...
Patriotismul lucid, deci echilibrat, are un singur dușman: naționalismul pe trei cărări – xenofobă, antipluralistă, filetistă –, care străbat o societate închisă în prejudecăți, captivă mitologizării și vulgarizării istoriei naționale. „Vulgata bunului român” credincios și cinstit, sabotat de veacuri...
Idealizarea, regretarea și promovarea actuală a comunismului e rodul ignoranței crunte sau al ticăloșiei totale. Tertium non datur. Nostalgia după comunism emanată de mințile sucite de socialismul multilateral dezvoltat e simptomul rezidual al unei grave patologii morale care afectează...
O comunitate rămâne unită de firele nevăzute ale acelorași probleme, suferințe, pasiuni, începuturi și sfârșituri. Acum ne aflăm, ca societate, în perioada unui alt necesar început, dur și amar ca fierea, dar deloc asemănător cu altele prin care am trecut...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
