Premiile şi nominalizările Galei UNITER 2026

Sursă foto: UNITER

Senatul UNITER a anunţat premiile anului 2026 (Premiul de Excelenţă „Ion Caramitru”, Premiile pentru Întreaga Activitate şi Premiile Speciale) care vor fi acordate în cadrul Galei Premiilor UNITER, în 25 mai, la Sala Majestic a Teatrului Odeon București.

Pe baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a propunerilor membrilor Senatului UNITER, Consiliul Director a decis, în 23 februarie, acordarea următoarelor premii:

• Premiul de Excelență „Ion Caramitru”: Teatrul Act, primul teatru independent din România, reper al valorii și demnității în cultura română de peste 25 de ani.
• Premiul pentru întreaga activitate actriță: Catrinel Dumitrescu;
• Premiul pentru întreaga activitate actor: Marius Bodochi;
• Premiul pentru întreaga activitate regie: Tompa Gábor;
• Premiul pentru întreaga activitate scenografie: Marie-Jeanne Lecca;
• Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală: Marina Constatinescu;
• Omagiul UNITER pentru cariera sa strălucită și longevivă: Victor Rebengiuc.

De asemenea, vor fi acordate şi câteva premii speciale:

• ȘI Festival – Festivalul de Teatru și Film, ediția a V-a, realizat de Asociația Șerban Ionescu – pentru construirea unui spațiu de creație și identitate culturală în localitatea 2 Mai;
• Teatrul de Artă București – pentru rezistență și vocație în cultura independent, 15 ani în 2025;
• Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova – la împlinirea a 175 de ani de slujire a culturii românești;
• Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași – 185 de ani de istorie – tradiție și continuitate.

Nominalizările pentru anul teatral 2025 sunt următoarele:

Cel mai bun debut

• Maria Elena Morar pentru rolurile din spectacolul Lalele, păsări și beton, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu, după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, un spectacol al Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca;
• Larisa Popa pentru regia spectacolului Acest loc blestemat, de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion, scenografia Ilinca Gavriliță, un spectacol al Centrului de Teatru Educațional Replika, București;
• Ada-Maria Zaharia pentru scenografia spectacolului Noi, lupii, de Joel Horwood, regia Horia Suru, un spectacol al Teatrului „Jean Bart”, Tulcea.

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

• 1984, de George Orwell, adaptarea și regia Alexandru Unguru, Voxa;
• Fereastra care n-avea somn, de Selma Dragoș, adaptarea radiofonică și regia Mihnea Chelaru, Societatea Română de Radiodifuziune;
• heteroSălăjan, dramaturgia Răzvan Omotă, regia Robert Kocsis, Auzit.Teatru Radiofonic;
• Oedip la Colonos, de Sofocle, regia Gavriil Pinte, Societatea Română de Radiodifuziune.

Cea mai bună scenografie

• Gabi Albu pentru scenografia spectacolului În zori, lumina e mai aspră, de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO;
• Gyopár Bocskai pentru scenografia spectacolului I am the wind, de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj;
• Oana Micu pentru scenografia spectacolului Livada de vișini, de A.P. Cehov, regia Andrei Măjeri, Teatrul de Stat Constanța;
• Irina Moscu pentru scenografia spectacolului Proorocul Ilie, de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București;
• Beáta V. Sós și Sára Katalin Mihály pentru scenografia spectacolului Maestrul și Margareta după Mihail Bulgakov, regia Sardar Tagirovski, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”.

Cel mai bun actor în rol secundar

• George Albert Costea pentru rolul Evgheni Konstantinovici Lvov din spectacolul Ivanov, de A.P. Cehov, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova;
• Ștefan Iancu pentru rolul Arti din spectacolul Club 27, de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București;
• Sorin Leoveanu pentru rolurile Lady Margaret/Clarence din spectacolul Richard al III-lea, de William Shakespeare, regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara;
• Csongor Zsolt Nagy pentru rolurile Dinis/Verșinin/Harpagon/Doctorul din spectacolul Sopro – Șoapte din umbra, de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”;
• Tibor Pálffy pentru rolul Jean din spectacolul Rinocerii, de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe.

Cea mai bună actriță în rol secundar

• Alexandra Caras pentru rolul Mica din spectacolul Dealul florilor, de Calița Nantu, regia Mark Cristopher Demeter, scenografia Mihai Păcurar, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca;
• Blanca Doba pentru rolul Jim Curry din spectacolul Omul care aduce ploaia, de Richard Nash, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila;
• Elena Emandi pentru rolurile Izabela, narator și îngerul din spectacolul Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu, de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați;
• Ioana Iacob pentru rolul Mariedl din spectacolul Șefele, de Werner Schwab, regia Irisz Kovacs, decorul și costumele Réka Oláh, Teatrul German de Stat, Timișoara;
• Blanka Moldován pentru rolurile Directoarea/Izabel/Olga/Antigona/Berenice din spectacolul Sopro – Șoapte din umbra, de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”.

Cel mai bun actor în rol principal

• Tudor Chirilă pentru rolul Bérenger din spectacolul Rinocerii, de Eugène Ionesco, regia Vlad Massaci, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București;
• Bence Kónya-Ütő pentru rolul Bérenger din spectacolul Rinocerii, de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe;
• Csaba László pentru rolul Both Karola, mama lor din spectacolul Casa dintre blocuri,, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”;
• Nicu Mihoc pentru rolul Edmund Tyrone din spectacolul Lungul drum al zilei către noapte, după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu;
• Marius Turdeanu pentru rolul Gregor din spectacolul Metamorfoza, de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București.

Cea mai bună actriță în rol principal

• Katalin Berekméri pentru rolul Both Etelka din spectacolul Casa dintre blocuri, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”;
• Andreea Boboc pentru rolul Dorra din spectacolul Femeia – câmp de luptă, de Matei Vișniec, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași;
• Cătălina Mihai pentru rolul Janis din spectacolul Club 27, de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București;
• Calița Nantu pentru rolurile Nadia, Tov. Ludmila, Aurora, Petra Punkista, turista din RDG, Bunica Viorica din Arădeanca, de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Arad;
• Alina Petrică pentru rolul Girafa din spectacolul Tristețe și bucurie în viața girafelor, de Tiago Rodrigues, regia Edda Coza și Dan Coza, decorul Andreea Tecla, costumele Maria Ștefănescu, Asociația Tangent, Teatrul Mic, București și Teatrul „Alexie Mateevici”, Chișinău.

Cea mai bună regie (Premiul „Lucian Pintilie”)

• Radu Afrim pentru regia spectacolului Casa dintre blocuri, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”;
• Radu Apostol pentru regia spectacolului În zori, lumina e mai aspră, de Mihaela Michailov, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO;
• László Bocsárdi pentru regia spectacolului Sopro – Șoapte din umbra, de Tiago Rodrigues, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”;
• Catinca Drăgănescu pentru regia spectacolului Macbeth.0, după William Shakespeare, scenografia Gabi Albu, costumele Rodica Neacșea, Teatrul Masca, București;
• Vlad Massaci pentru regia spectacolului Rinocerii, de Eugène Ionesco, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București.

Cel mai bun spectacol

• Casa dintre blocuri, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”;
• Lungul drum al zilei către noapte, după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu;
• Metamorfoza, de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București;
• Sopro – Șoapte din umbra, de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke,Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”.

Cel mai bun critic de teatru (Premiul „George Banu”)

• Raluca Blaga pentru monografia un regizor: Theodor-Cristian Popescu, UArt Press și Presa Universitară Clujeană, 2025;
• Kinga Boros pentru analizele critice, din perspectivă multiculturală, privind teatrul din Transilvania;
• Călin Ciobotari pentru volumul Dramaturgiile alcoolului – Repere dintr-o istorie fluidă a teatrului, Editura Tracus Arte, 2025:

Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută

• În zori, lumina e mai aspră, de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și asociația ADO;
• Lalele, păsări și beton, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca;
• Mareșala, textul și regia Alina Nelega, decorul Claudiu Ardelean, costumele Clara Ștefana Dumitrescu-Iftodi, Teatrul pentru Copii și Tineret Ariel, Târgu-Mureș;
• Nașterea unui dictator, de Csaba Székely, regia Aba Sebestyén, scenografia Beáta V. Sós, Stúdió Yorick, Târgu-Mureș;
• Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu, de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați.

Cel mai bun spectacol de teatru de animație / teatru pentru copii

• Bekkanko, de Asaya Fujita, regia Cristi Juncu, scenografia Mihai Pastramagiu, Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești;
• Dracula. Despre cum am devenit un monstru, conceptul, regia și scenografia Dimitros Stamou și Demy Papada (Merlin Puppet Theatre, Berlin), Teatrul de Păpuși „Puck”, Cluj-Napoca;
• The window, dramatizarea Robert Copoț, Laurențiu Pleșa, David Zuazola, regia David Zuazola, scenografia David Zuazola și Attila Bajko, muzica Lazar Novkov, Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”, Timișoara.

Cea mai bună muzică originală / sound design

Sebastian Androne Nakanishi pentru muzica și spațiile sonore ale spectacolului Dark Play, de Carlos Murillo, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Teatrul Excelsior, București;

Csaba Boros pentru muzica spectacolului I am the wind, de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, scenografia Gyopár Bocskai, Teatrul Maghiar de Stat Cluj;

Cristina Juncu pentru muzica spectacolului Așteptându-l pe Ulise, spectacol-concert de Cristina Juncu, după „Odiseea” lui Homer, Asociația Par Coeur;

Vasile Șirli pentru muzica spectacolului Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie (după 1001 de nopți), regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu;

Claudiu Urse pentru muzica spectacolului Proorocul Ilie, de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București.

Cel mai bun video design

• Elena Găgeanu pentru video designul spectacolului În zori, lumina e mai aspră, de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO;
• Dan Ionescu și Ciprian Făcăeru pentru video designul și VR-ul spectacolului Macbeth.0, după William Shakespeare, regia, concept și adaptarea textului Catinca Drăgănescu, scenografia Gabi Albu, costumele Rodica Neacșea, Teatrul Masca, București;
• Bogdan Slăvescu pentru video designul spectacolului Dark Play, de Carlos Murillo, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Teatrul Excelsior, București.

Cel mai bun lighting design

• Costi Baciu pentru lighting designul spectacolului De profundis, după Oscar Wilde, regia, coregrafia, costumele și coloana sonoră Răzvan Mazilu, decorul Oana Micu, Teatrul „Stela Popescu”, București;
• Romeo Groza pentru lighting designul spectacolului I am the wind, de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, scenografia Gyopár Bocskai, Teatrul Maghiar de Stat Cluj;
• Nichita Teodorescu pentru lighting designul spectacolului Iarna, de Jon Fosse, regia Hunor Horváth, scenografia Oana Micu, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Secția germane.

Cea mai bună coregrafie / mișcare scenică

• Andrea Gavriliu pentru coregrafia spectacolului Rave de Ravel, Teatrul Masca, București;
• Flavia Giurgiu pentru coregrafia spectacolului Ultima vară de pace, textul și regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu Gheorghe;
• Arcadie Rusu pentru coregrafia spectacolului Nijinski. Agonie și extaz, scenografia, costumele și videoproiecțiile Yasmin Asan, Teatrul Odeon, București.
• Pentru a XXXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Oana Borș, Mihai Brezeanu și Iulia Popovici.

Spectacolele care au intrat în atenţia juriului au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.