Viitorul nostru stă în votul nostru

În 26 mai vom putea opta fie pentru politicieni care pun umărul la consolidarea Uniunii Europene, cu România ca parte integrantă a ei, fie, iresponsabil sau intenţionat, o lovesc la temelie, destabilizând-o, evident cu efecte şi asupra României. Tot în 26 mai vom putea vota „Da” la Referendumul pentru Justiţie, validându-l, ceea ce echivalează cu stoparea, cel puţin momentan, a atacurilor la Justiţie date de actuala Putere, sau îl vom putea boicota – aşa cum cer PSD şi ALDE – şi invalida astfel, ceea ce va duce la continuarea, probabil cu şi mai multă forţă, a acestor atacuri. Altfel spus, viitorul nostru stă în votul nostru.

Alegerile au o dublă miză: una europeană şi una naţională.

Românii vor avea de ales să trimită în Parlamentul European fie politicieni pro-europeni, care vor promova politici publice construite în jurul valorilor europene, care vor consolida acest edificiu, fie politicieni anti-europeni, populişti, naţionalişti – prin apartenţă politică sau discurs –, care sfidează cutume şi instituţii europene şi îşi fac titlu de glorie din naţionalismul băţos, suveranismul prost înţeles şi patriotismul de carton. Un discurs ce vine mănuşă Puterii de la Est care vrea să vadă o Europă măcar slăbită, vulnerabilă, dacă nu destructurată şi care încurajează partidele eurosceptice, populiste, radicale, extremiste care, din păcate, câştigă teren. Ca popor care a trăit într-o ţară suferindă, o ţară plângându-şi aproape jumătate de veac izolarea şi privind spre Europa occidentală doar prin gardul de sârmă ghimpată care o transformase într-o închisoare, românii ar trebui să înţeleagă foarte bine riscul la care se expun votând partide, politicieni anti-europeni, indiferent că anti-europenismul lor se reduce „doar” la discurs.

O altă miză care decurge din acest scrutin este numirea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, care va fi influenţată de familia politică cel mai bine clasată la vot. În momentul de faţă, în Parlamentul European sunt opt familii politice: Partidul Popular European (PPE), care reprezintă Dreapta europeană, Partidul Socialist European (PSE) – Stânga europeană, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) –Dreapta eurosceptică, Verzii, ALDE, Stânga radicală, Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe (EFDD) – adică Eurofobii şi populiştii, şi Europa Naţiunilor şi Libertăţilor (ENF) – adică Dreapta radicală.

Rezultatele acestor alegeri vor influenţa, în plus, politica naţională. Ne vor indica dacă vom avea o politică bazată pe respectarea principiilor şi valorilor europene sau vom continua să avem politica dusă în ultimii ani de PSD şi satelitul său, ALDE, şi susţinută de UDMR, bazată pe naţionalism, pe izolaţionism, pe tendinţe autocratice. Nu e întâmplător faptul că, la Summitul informal al Consiliului European, de la Sibiu, reprezentanţi ai Socialiştilor europeni, prezenţi şi ei la Sibiu, nu s-au întâlnit cu nimeni din staff-ul PSD, partidul (încă) afiliat la PES, deşi, fiind în campanie electorală, printr-o astfel de întâlnire, ar fi putut legitima electoral PSD; a fost un semnal indubitabil că, în Europa, acest partid este văzut ca nefrecventabil şi că este izolat.

Referendumul este şi el important, chiar dacă efecte juridice palpabile nu au cum să fie resimţite în viitorul imediat. În cazul validării, rezultatele nu vor putea fi vizibile imediat, pentrub că PSD-ALDE, artizanii ostilităţilor continue la adresa Justiţiei, ai controvesatelor modificări la legile justiţiei, au încă puterea şi deţin majoritatea în Parlament, ceea ce face puţin probabilă o modificare a legilor într-un sens care nu-i avantajează şi, cu atât mai puţin o modificare a Constituţiei, aliniată pe întrebările de la Referendum. Rezultatul va oglindi, însă, semnalul pe care România îl va da în privinţa opţiunii sale, pe termen mai lung. Mergând la vot şi validând astfel Referendumul, românii ar da semnalul că nu (mai) tolerează la putere partide care au făcut program de guvernare din amnistia, graţierea şi relaxarea legislaţiei penale în favoarea unei elite cleptocrate şi ar fi un indiciu că PSD şi ALDE vor pierde alegerile pentru prezidenţiale, din toamnă, şi vor fi scoase de la putere, la alegerile din 2020. Totodată, prin validarea Referendumului, s-ar da un mesaj de susţinere pentru magistraţii oneşti, pentru a căror independenţă s-a ieşit în stradă, la începutul acestui an. Iar astfel de oameni chiar au nevoie de un atare de mesaj în condiţiile în care, se vede, frăţia dintre politicieni corupţi de la Putere şi unii oameni din Justiţie se face deja fără perdea.

Dacă românii vor boicota Referendumul – aşa cum cer PSD şi ALDE –, vor transmite semnalul că se complac în situaţia de a fi conduşi şi reprezentaţi de politicieni care schimbă legile justiţiei, când vor, în interes propriu: pentru a relaxa legislaţia penală şi a-şi albi astfel dosarele penale, pentru a putea fura din banul public fără consecinţe, pentru a timora magistraţii independenţi şi a îngenunchea Justiţia. Printr-un boicot al Referendumului, românii vor accepta practic instaurarea cleptocraţiei ca formă neoficială de guvernământ.

Altfel spus, viitorul nostru stă în votul nostru din 26 mai.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News