Teste grilă la examenele de absolvire, Evaluarea Naţională şi Bacalaureat. Este bine, este rău?


Se discută de mult timp despre subiecte tip grilă la examenele de absolvire. Care sunt avantajele, care ar fi dezavantajele? Din perspectiva unei experienţe de 30 ani de profesor în şcoală şi ca preşedinte de comisii de absolvire, îmi pot exprima o părere avizată. Sunt şi avantaje, şi dezavantaje, şi căi de optimizare a acestei soluţii.

 

Marian Şută, şeful Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE), a declarat: „Mâine postăm modelele de subiecte pentru 2019 pentru Bacalaureat şi Evaluarea Naţională. Dar de anul acesta vom avea itemi obiectivi, adică teste grile, în proporţie de 40% pentru toate materiile. Oficial şi legal, modelele de subiecte valabile pentru anul în curs se afişează la 1 noiembrie şi trebuie să respecte programa şcolară şi structura examenului.” Este, aşadar, evident că CNEE a decis deja trecerea la subiecte tip grilă, în proporţie de 40%, deocamdată.

Care sunt avantajele?

  • Se simplifică şi se uşurează procesul de corectare, care uneori poate fi subiectiv peste limite acceptabile.
  • Elevii au şi alte căi şi metode de a afla răspunsul corect, de exemplu prin verificarea în ecuaţii sau sisteme de ecuaţii a variantelor de răspuns. Dar şi alte căi care presupun ingeniozitate, creativitate, inovare.
  • Nu este necesară redactarea unui răspuns îngrijit, estetic, cu respectarea tuturor etapelor de rezolvare a cerinţelor.
  • Şi acum există subiecte la Evaluarea Naţională în care se cer doar răspunsurile, nu şi rezolvarea. Doar că nu sunt în sistem grilă.

Dezavantajele subiectelor tip grilă.

  • Nu putem fi siguri pe securitatea rezolvărilor. Este mult mai uşor să transmiţi prin telefon mobil sau alte mijloace moderne de comunicare variantele corecte de răspuns (a-c-d-b), decât să transmiţi rezolvările întregi. Faptul că elevii predau telefoanele la intrarea în clasă nu asigură faptul că nu mai au şi alte telefoane ascunse în îmbrăcăminte. Şi nu mai poţi fi acuzat că ai copiat.
  • Inclusiv în săli de clasă, sau în şcoli, este foarte uşor de distribuit grila răspunsurilor, pe o bucăţică de hârtie, la anumiţi elevi sau la toţi.
  • De la CNEE se poate scurge foarte uşor grila rezolvărilor, fără să se poate proba acest lucru.
  • Procentele de promovare vor creşte, şi se pare că aceasta a fost intenţia celor de la CNEE.

Există o cale de a elimina toate aceste dezavantaje: elevii să primească subiecte similare, dar nu identice. Cu ajutorul aplicaţiilor informatice este foarte uşor de realizat acest lucru. Pe scurt, lucrurile stau astfel: de ce să rezolve toţi elevii din ţară aceeaşi ecuaţie de gradul al II-lea, când e posibil ca fiecare elev să rezolve propria ecuaţie de gradul al II-lea, generată de aplicaţia informatică? Sau să rezolve determinanţi diferiţi doar prin numerele conţinute. Pentru fiecare tip de subiect CNEE elaborează nu una, ci 20 de variante similare, dar nu identice, iar când se tipăresc foile de examen, aplicaţia tipăreşte aleatoriu una din cele 20 de variante existente pentru un subiect. Este foarte puţin probabil să „cadă” aceeaşi variantă la candidaţi aflaţi în apropiere, în aceeaşi clasă. Iar răspunsurile le ştie doar computerul, care şi evaluează nota la acest tip de subiecte. Totul fără amestecul profesorilor.

În perspectivă, se pot construi bazine de itemi pentru fiecare disciplină, care să stea la baza unui sistem de evaluare standardizat, unitar la nivel de ţară, şi care să constituie suport pentru evaluarea progresului şcolar al elevilor, salarizării cadrelor didactice, managementului şcolar, alocării de fonduri şi altele. Avem nevoie ca de aer de o evaluare obiectivă care să elimine minciuna, fraudele, mistificarea şi falsificarea rezultatelor la examenele de absolvire, pentru a avea o imagine corectă a pregătirii elevilor la un moment dat.

Există soluţii care se pot aplica doar dacă şefii din structurile de conducere din Educaţie să dorească să-şi aplece urechea la opiniile specialiştilor din educaţie.

Update: Au fost publicate modele de subiecte pentru examenele nationale, partea cu subiecte tip grilă

Ceea ce bănuiam doar se confirmă. Subiecte tip grilă înseamnă 40 de puncte din100. Cu cele 10 puncte din oficiu garantează nota 5. Aşadar, este suficient ca rezultatele la grilă să „transpire”,într-un mod sau altul, şi nota 5 este asigurată. Rezultatele la grilă înseamnă o succesiune de 10 litere (A,C, D, B etc…), care încap şi pe o bucăţică de hârtie.

 

Articol publicat şi în Adevărul.


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.