Revelarea amplă a odiosului caz „Pomohaci”

Revelarea amplă a odiosului caz „Pomohaci”, un caz spectaculos de multiplă inversiune, este edificatoare pentru grava confuzie morală care domină azi o mare parte din așa-zisul „popor creștin” cu reverii „suveranist”-festiviste și iluzii tricolore fluturând în vântul manipulării.

„Creștinism” sterp și creștinătate goală – cele care nu rodesc niciodată claritate morală, cultură spirituală, bucurie și admirație în fața Frumuseții salvatoare. Asta e tot ce mai oferă din belșug instituționalizarea, contabilizarea și sterilizarea Cuvântului dătător de Viață personală și comunitară.

„Creștinismul” sterp, teatral, ornamental, tricolor, profitabil și trișor a ajuns să fie mediul (intens politizat) în care zburdă nestingheriți pomohacii, cornilienii, tomitanii și alți șarlatani mieroși travestiți în mari pioși.

Confuzia morală națională e întreținută, conștient sau nu, de toți cei ce încurajează exclusiv ultranaționalismul ca drog și ca dușman al patriotismului civilizat, precum și formalismul religios, de cei ce ascund sau ignoră adevărul din miezul creștinismului real, din Evanghelia lui Hristos, din Predica Sa de pe Munte. Doar din când citate, ființial ignorate.

Luate în serios, cuvintele lui Hristos sunt mult prea incomode și de-a dreptul scandaloase pentru „căldiceii” marilor compromisuri morale naționale, pentru mafioții „patrioți”, pentru „caiafele” bisericești ce se îndeletnicesc cu sacrilegiul și strivirea numeroșilor preoți sărmani și buni pe umerii cărora stă Biserica.
Cuvintele lui Hristos le sunt inacceptabile, detestabile, de vreme ce ele presupun schimbarea modului de a gândi și a fi, schimbarea vieții, nu doar a salutului „Doamne-ajută!”

Imperativele creștine sunt prea de tot pentru gusturile și preferințele celor ce aleg să joace teatru liturgic la scenă deschisă și să trăiască, în taină, la antipodul imperativului hristic, deși nimeni nu i-a forțat să aleagă calea slujirii Adevărului întrupat cu care nu poți trișa niciodată.

Fenomenul social al pervertirii morale cu gravisime consecințe publice (sociale, politice, judiciare, religioase), reacțiile și zvârcolirile recent ivite de sub cortina unui sistem al obscurului care camuflează resorturile unei oligarhii cleptocratice, acest grav fenomen moral va prolifera până la surparea totală a țării în absența reacțiilor imunitare ale organismului comunitar.

Acesta nu e format doar din orbi, muți și surzi, ci și din foarte mulți oameni integri, lucizi, raționali și onești, oameni cu instinct și reflex moral care întotdeauna și oriunde au salvat ce mai era de salvat. Niciunul dintre ei nu trebuie să se simtă singur. Nu este!