Raiul știrilor false (I)


Sistemul de like și share bagă în viteză știrile false, selecții care nu se bazează pe rațiune și cumpănire, ci pe emoția de moment.

 

Informația că Facebook investește într-o strategie pentru detectarea știrilor false a făcut instantaneu ocolul lumii, fiind comentată ca un armistițiu cu sistemul mediatic care, prin vocile sale cele mai prestigioase, a reproșat rețelelor sociale ca Facebook, Twitter, YouTube etc., precum și platformei Google confiscarea autorității presei și răspândirea știrilor false. Acuzele au fost întărite după Brexit și în timpul campaniei prezidențiale americane, dar mai ales după victoria lui Trump, atribuită în parte și vitezei cu care Facebook a rostogolit știri negative și mincinoase la adresa contracandidatei sale.

Este o idee trăznită!”, a reacționat public Mark Zuckerberg la o conferință ținută imediat după alegeri. A susținut mai departe că Facebook este o companie „tech” și o platformă neutră, găzduind conținuturi pentru care nu își asumă responsabilitatea. Problema Facebook este că „nu recunoaște că este în fapt un publisher și că are o responsabilitate ca difuzor de știri. E nevoie să recunoască și să aplice principiile și standardele de bază ale jurnalismului și libertății de exprimare care au ghidat munca jurnaliștilor, editorilor și publisherilor de-a lungul generațiilor”, subliniază Aidan White, fost secretar general al Federației Internaționale a Jurnaliștilor, în raportul Ethics in the News. Challeges for Journalism în the Post-truth Era.

Un grafic publicat în raportul institutului Reuters, Journalism, Media and Technology Trends 2017, arată că, în timpul campaniei prezidențiale americane, interesul publicului (click, share, comentarii etc.) pentru știrile false a crescut pe Facebook, de la 3 milioane în februarie – aprilie 2016, la 8,7 milioane în august, iar știrile presei consacrate (mainstream media) au scăzut în interes de la 12 milioane de reacții la 7,3 milioane în ziua alegerilor.s

Proliferarea știrilor false, a imaginilor de senzație, a clipurilor care dau fiori este stimulată de însuși modelul de business practicat de platformele atotputernice: reclamele încasate de Google, Facebook, Twitter, Microsoft etc. au în vedere numărul de click-uri, de vizualizări, traficul. Or, virale nu devin știrile serioase și analizele argumentate, ci știrile și imaginile șocante. Sistemul de like și share bagă în viteză știrile false, selecții care nu se bazează pe rațiune și cumpănire, ci pe emoția de moment.

Totuși, „imperialiștii” sistemului mediatic, Google și Facebook, au acceptat unele concesii: Google a inițiat un program de finanțare pentru jurnalismul de calitate în Europa, numit Digital News Initiative, iar Facebook a început să elaboreze un sistem de etichetare a știrilor false pentru a avertiza publicul să fie prudent. Detectarea informațiilor suspecte, necreditabile sau inventate se va face cu ajutorul unor organizații din toată lumea care au aderat la Codul Internațional de Principii în materie de verificare a informației. De altfel, previziunile pentru 2017 ale mai multor experți invitați de NiemanLab includ dezvoltarea unor tehnologii complexe de verificare, adevărate „mașini de control” pentru informația care circulă în mediile digitale, în presa online, în mediul virtual.

Sunt publicul, respectiv mass-media din România, la fel de vulnerabile la răspândirea știrilor false? Un studiu efectuat pe 800 de repondenți, cu marjă de eroare de 3,4%, publicat de iSense Solutions, în decembrie 2016, arată că principalele surse de informare pentru români sunt Facebook (89%), site-urile de știri (64%), e-mail (58%), Google (55%) și ziarele sau revistele online (47%). Cele care conțin cele mai multe știri false, în opinia românilor, sunt Facebook (75%), blogurile (69%), Twitter (64%), forumurile (63%), ziarele/revistele tipărite sau online (61%) și TV-ul (59%). „Deși românii par conștienți de expunerea lor la știri false – 9 din 10 susținând că li se întâmplă să descopere că o știre pe care inițial o considerau adevărată este falsă –, doar jumătate dintre ei verifică veridicitatea informațiilor, chiar și înainte de a le împărtăși altor persoane. Mai mult decât atât, majoritatea continuă să folosească aceleași canale pe care au descoperit știri false, însă le scade încrederea în ele”, afirmă Traian Năstase, Managing Partner la iSense Solutions, confirmând că publicul românesc nu se arată foarte îngrijorat de fenomen.

 

(Fragment dintr-un studiu inclus în volumul în curs de publicare de UBB la Editura Tritonic.)

 

Articol apărut şi în Revista „22”.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.