Munca la distanţă
Inițial, munca la distanță, de fapt la domiciliu, a apărut ca o reacție preventivă la contaminare, în condițiile expansiunii covid-19. A funcționat parțial, cu rezerve și ambiguități tipice pentru soluții de moment, adesea marcate de improvizație. Paleative la stări critice declanșate subit și vast. În câteva luni însă, noua abordare a efortului productiv s-a dezvoltat pe dimensiuni noi, căpătând statut, rol și recunoaștere tot mai largă.
Este asumată astăzi ca o componentă semnificativă a sistemului operațional, factor-cheie în recuperarea și chiar amplificarea productivității, o condiție deja recunoscută ca „secret” al performanței.
Iată de ce tematica emergentă, departe de a fi doar interesantă, inedită, de moment, capătă o complexitate pozitivă, promițătoare. Un teritoriu proaspăt descoperit, accesibil unei game tot mai largi de inițiative, angajări ambițioase, convertind necunoscutul într-o sursă de schimbări novatoare și profitabile.
„La distanță” – de ce?! De cine? Către unde?! Prin ce viraje, accelerări și răsturnări de contexte contaminează spații de operare ignorate, subestimate anterior, pe o piață a muncii tot mai imprevizibilă și transformabilă?
Înțelegerea, luarea în calcul, recunoașterea ca tendință emergentă tot mai influentă, sursă de profit, modernizare și, nu în ultimul rând, ca o invazie agresivă sunt doar câteva dintre temele care se poziționează tot mai semnificativ în agenda publică.
Startul, oarecum spontan, conjunctural, a creat inițial o percepție superficială, ușor negativă, dar evoluțiile recente, la diverse niveluri, câmpuri de operare și jucători ne conduc tot mai clar către un „turning point”. Pachetul de stări asociate, oportunități și riscuri impun tot mai clar tema „muncii la distanță2 în agenda curentă, tot mai aproape de lista priorităților. Nu trebuie ignorate aspecte contradictorii, necontrolate ca o contribuție tot mai semnificativă la generarea și instalarea unor riscuri noi.
Rămâne de văzut care vor fi primii jucători semnificativi pe piață, din mediul social și instituțional care pot să-și asume roluri, pachete de măsuri, investiții și, desigur, deschideri, acces la performanță și profit.
Este tot mai evident că noile top-uri în viitorul posibil, aproape sigur, vor include „munca la distanță” ca sursă de surprize, sfidări și repoziționări.
Care vor fi principalii jucători? Capabili să înțeleagă, să-și asume și să pună în valoare noile modalități de implicare pe piața muncii?
Care vor fi cei mai expuși la risc, pierderi, incidente greu de anticipat, dispariții în izolare, provenite din noile funcționalități pe domenii-cheie din economie, viața socială, politică și nu numai?
Prin ce transformări subite, adesea ignorate sau greu de anticipat, mediul politic, dinamica grupurilor de interese vor ține seama sau nu, vor integra în agendă? Poate la erată…
Care vor fi opțiunile, căile de urmat la nivel individual și colectiv în conturarea pe o piață tot mai dinamică, adesea contradictorie în eterogenitatea sa, într-un interval deja instalat, ușor contaminat de imprevizibil, impracticabil, inevitabil?
În ce măsură relațiile interpersonale, intime, familia, viața în cuplu, creșterea și educația copiilor, solitudinea și singurătatea, alte stări și trăiri vor fi afectate sau, dimpotrivă, relansate?
O sursă de schimbări la nivelul moralității, eticii și, de ce nu?, al credinței, vor fi marcate, vor fi declanșate, susținute, amplificate de „distanță”, distanțare?
Care va fi raportul între creșterea diversității la nivel de experiență individuală și colectivă, atunci când uniformitatea, conformimsmul, implicarea la suprafață nu vor mai fi activate și nu se vor impune în contextul „distanțării” o proliferare a diferențelor?
Care va fi profilul noilor staruri, modele de succes sau, dimpotrivă, a lumilor false, bazate pe violență minciuni, manipulare?
Da! Un nou sezon în dinamica manipulării! Munca la distanță apare adesea (cel mai adesea) ca o ieșire din impas, în contexte instabile, nefavorabile. Inevitabil, noii jucători, „campionii”, liderii vor fi în cel mai bun caz niște aventurieri. Dar terenul necontrolat cu reguli și proceduri devine implicit un spațiu ascuns în care conduite viclene, agresive, sub acoperire, găsesc un teren de joc sumar, supravegheat și ordonat.
Distanța fizică se proliferează, cel puțin pentru început, reținere față de normalitate, bun-simț, loialitate, credință. Câte dintre normele și practicile curente, consacrate, asumate mecanic, vor fi puse în „arhivă”, într-o memorie colectivă tot mai vagă, eterogenă și lipsită de autoritate?
De fapt, care vor fi „noile autorități”, noile repere formale și instituționale care ar asigura echilibrul vieții curente într-o lume tot mai fragmentată, mai lipsită de coeziune, sincronicitate și coerență?
Cât de mari, de influenți și convingători vor fi noii lideri aflați la distanță de toți cei pe care pretind că-i reprezintă, îi îndrumă și îi motivează către noi orizonturi?
Cât de lungă va fi distanța? Care va fi punctul, momentul critic în care, fiind prea departe, nu va mai avea sens, nu va mai funcționa ca legătură?
Cei înainte contactați, prin contract, identitate, interes se vor trezi rătăciți prin spații necunoscute, expuși la un orizont inedit, chemați la un alt mod de viață. „Viața de apoi” se va impune ca o experiență curentă, printr-o trezire la fapte și modalități noi, alături de necunoscuți, ghidați prin limbaje și seturi normative fără echivalență în viața anterioară. O renaștere sau o dispariție fără ecou, către niciunde. Întrebarea care rămâne: ce se întâmplă cu cei rămași acasă? Sau nu mai întreabă nimeni…
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News