Legea europeană a libertății presei oferă garanții noi

26 de europarlamentari români au votat în favoarea libertății presei. Cristian Terheș (azi AUR) a votat împotrivă, iar Maria Grapini (PUSL-PSD) s-a abținut. Cei doi candidează pe locuri eligibile pentru încă un mandat european.

 

Două legi importante pentru mass-media au fost adoptate de deputații europeni în martie: Legea libertății mass-media și Legea privind Inteligența Artificială. Ambele sunt cruciale pentru protecția de care jurnalismul are nevoie azi, în condițiile unei concurențe nereglementate din partea rețelelor sociale, pline de conspirații și de informații false. În și mai mare măsură are nevoie consumatorul de știri de protecție și educație în fața distorsiunilor realizate cu mijloacele Inteligenței Artificiale.

De altfel, în februarie, Parlamentul European a reglementat serviciile digitale pentru toate platformele folosite de cetățenii UE. Reglementările sunt valabile de anul trecut, dar numai pentru platformele digitale mari, ca Google, X, YouTube, Facebook. Utilizatorii care se simt hărțuiți au prin această lege europeană posibilitatea de a denunța rapid conținuturile abuzive sau ilegale.

Despre legea care îmbunătățește condițiile pentru practicarea liberă a profesiei de jurnalist, eurodeputata Ramona Strugariu, raportor pentru această lege, spunea: „Jurnaliștii au acum un aliat, un set de instrumente care îi protejează, le sporește independența și îi ajută să facă față provocărilor, interferențelor și presiunii cu care se confruntă adesea la locul de muncă. Acest regulament este un răspuns adresat lui Orbán, Fico, Janša, Putin și celor care doresc să transforme mass-media în propriile instrumente de propagandă sau să răspândească știri false și să destabilizeze democrațiile noastre”.

Care sunt aceste instrumente și cât de eficiente pot fi ele? Legea oferă garanții pentru protecția redacțiilor împotriva supravegherii prin mijloace intruzive (spyware), dar și a jurnaliștilor cărora li s-ar putea monta softuri de urmărire pe telefon, laptop etc. Sunt impuse condiții suplimentare pentru transparența mass-media. Redacțiile vor fi obligate să își declare acționariatul, iar mediile publice să comunice bugetul și cheltuielile în mod riguros. Organizațiile va trebui să menționeze și dacă sunt deținute direct sau indirect de stat. O încercare s-a făcut cu ani în urmă printr-un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent, dar după încetarea finanțării, proiectul de transparentizare nu a continuat. Prin legea europeană, toate entitățile media va trebui să își publice proprietarii, informațiile urmând să intre într-o bază de date națională. Presiunile venite din partea mediului politic sau a patronatului asupra jurnaliștilor sunt interzise, iar publicitatea de stat și de partid va trebui să se facă echitabil și la vedere. Dacă se va aplica, prevederea va împiedica partidele să ofere netransparent sume imense unor entități media, de preferință televiziuni, cumpărând astfel tăcerea asupra unor subiecte delicate, precum și propagandă mascată. Conform legii, jurnaliștii și redacțiile se vor putea adresa unui organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor. Se va putea cere un aviz din partea Comitetului european pentru servicii mass-media nou-înființat la nivel european, alcătuit din autorități naționale. Normele Legii privind Inteligenâa Artificială promit să interzică „utilizări ale inteligenței artificiale care amenință drepturile cetățenilor, inclusiv sistemele biometrice de clasificare bazate pe caracteristicile sensibile ale persoanelor”, precum și extragerea fără scop precis a imaginilor faciale de pe internet ori din înregistrările camerelor video cu circuit închis, pentru a crea baze de date de recunoaștere facială. Nu vor fi permise nici recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în școli, atribuirea unui punctaj social etc.

Italianul Brando Benifei, coraportor al legii alături de Dragoș Tudorache, a declarat: „În sfârșit, avem prima lege obligatorie din lume privind Inteligența Artificială. Datorită Parlamentului, practicile inacceptabile în domeniul IA vor fi interzise în Europa, iar drepturile lucrătorilor și ale cetățenilor vor fi protejate. Oficiul pentru IA va fi acum înființat pentru a sprijini companiile să înceapă să respecte normele înainte ca acestea să intre în vigoare”. Carlos Hernandez-Echevarria, expert al grupului care elaborează Codul de bune practici al UE privind dezinformarea, spunea într-un interviu Presshub că regulamentele europene sunt în fază de testare și durează până când ele își vor dovedi eficiența.

 

Articol publicat şi în Revista 22.


Google News icon  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News


Print Friendly, PDF & Email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.