La mulți ani fericiți, dragul nostru Șerban!

Veronica Kirchner, alături de Șerban Foarță. Foto: Arhivă personală

Astăzi este ziua genialului Șerban Foarță. Ar trebui să inventăm un cuvânt care să cuprindă tot spectrul limbajului său poetic – de la cel care a scris faimoasele versuri ale trupei Phoenix, la versuri pentru copii și oameni mari, eseuri despre artă, tălmăciri căci ele nu sunt doar traduceri – aici este volumul Hexachordos, apărut la Editura Brumar, care cuprinde o „retocmire în stihuri” a unor texte biblice și apocrife: Psalmii, Ecleziastul, Cântarea Cântărilor, Cartea lui Iov, Psalmii lui Solomon, Odele.

Ne-a mai adus aproape pe, printre alții, Stéphane Mallarmé, Paul Valéry, Arthur Rimbaud, Charles Baudelaire. Și pe Rilke, bineînțeles. Într-un episod ARTfel De Jurnal Ildiko și Șerban recita din Rilke.

Un desen realizat de Șerban Foarță. Foto: Veronica Kirchner

Dar unii dintre noi știm că Șerban a creat si obiecte de artă, eu mă bucur nespus să am acasă în My Home – My Gallery două desene de el, iată aici o casă cu un gard făcut din… chibrituri.

Fotografiile sunt din iarna ce o avem în spatele nostru, acasă la Ildiko Gabos și Șerban Foarță. Ce seară de neuitat!

Veronica Kirchner, alături de Șerban Foarță și Ildiko Gabos. Foto: Arhivă personală

Și iată unul dintre poemele mele preferate – cu referire la o operă de artă (o veți ghici, sigur) – de Șerban Foarță (ce joc de cuvinte genial!):

„Mi-era un dor,

un dor intraductibil,

intraductibil, dar amar,

amar de dor mi-era,

pe toată linia;

un dor intraductibil

prin morriña

sau añoranza,

dar amar, –

cum coaja la năramza

sălbatică, de-amar;

mi-era un dor amar

ca al lui Pablo,

amargo – el sentimiento

de quien hablo;

mi-era la fel de dor

ca lui Pablito

după femeia cea pe

care-a cam golit-o

de lacrimi, – la mujer

que llora…

Mi-era un dor de Dora

muream de dor,

de dor amar

de Dora Maar,

de dor amar

de Dora Maar,

de dor amar

de Dora Maar,

de dor amar

de…”